GERMANIA. Mii de migranți se plâng de anularea transferurilor Dublin de către Germania. Se estimează că mii de procese vor fi deschise

Ministerul Federal de Interne a suspendat temporar regulile procedurii de la Dublin în martie. Printre altele, o regulă duce acum la mii de procese de către migranți.

Normele speciale de deportare germane duc la mii de procese

Guvernul german a prelungit  timpul acordat pentru a trimite migranții înapoi în alte țări ale UE, oferit de Regulamentul de la Dublin, prin care un stat membru este responsabil pentru procesarea cererilor solicitanților de azil din afară Uniunii Europene

Din cauza crizei coronavirusului, guvernul german a prelungit timpul acordat pentru a trimite migranții înapoi în alte țări ale UE, pentru a putea solicita azil. Acum, mii dintre ei dau în judecată acordul special.

Imigranții  se plâng de un regulament special de deportare german în criza coronavirusului. Acest lucru rezultă din informații de la Ministerul Federal de Interne către Verzii din Bundestag, care este disponibil Agenției de Presă din Germania.

Conform Regulamentului de la Dublin, țara responsabilă pentru cererile de azil este în mod normal țara pe a cărui teritoriu au intrat pentru prima dată cei care solicită protecție pe pământul Uniunii Europene (UE). Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein sunt, de asemenea, parte a sistemului.

Dacă acești oameni se mută în alte țări europene, cum ar fi Germania, de obicei le pot trimite înapoi în termen de șase luni – după aceea vor fi singuri responsabili pentru cererea de azil.

În criza coronavirusului, Germania a suspendat aceste așa-numite transferuri Dublin în martie și a reluat abia la jumătatea lunii iunie. Între timp, Ministerul Federal de Interne a declarat perioada de șase luni temporar nevalabilă pentru ca oamenii să poată fi predați ulterior.

Peste 9000 de procese

Potrivit ministerului, Oficiul Federal pentru Migrații și Refugiați (BAMF) a informat despre 21.700 de solicitanți de azil cărora li  s-au suspendat termenul până la 1 iunie.

Astfel, Germania se abate de la interpretarea legală a Comisiei UE, care a precizat în aprilie că un stat membru este responsabil pentru o cerere de azi.

Ce este Regulamentul de la Dublin?

Regulamentul de la Dublin este o lege a Uniunii Europene care determina care stat membru este responsabil pentru procesarea cererilor solicitanților de azil din afară Uniunii. În general, țară unde un solicitant de azil intră pentru prima oară pe teritoriul Uniunii este responsabilă pentru înregistrarea aplicației de azil și pentru amprentare.

Însă există și excepții, inclusiv unele menite să unească sau să reunească familiile. Astfel, solicitanții de azil care se mută în alte țări după ce au fost înregistrați pot fi trimiși înapoi către țară responsabilă pentru a le fi procesate cererile, în ceea ce poartă numele de „transferurile de la Dublin”.

Numele Regulamentului provine de la Convenția de la Dublin, semnată de statele membre, această fiind prima versiune a legii, din anul 1990. Legea a fost amendată de mai multe ori de atunci, corespunzător problemelor apărute pe parcurs, iar acum are statutul legal al unui regulament. Actuală versiune este numită Dublin III.

Regulamentul se aplică în Uniunea Europeană, fiind însă ușor diferit în Danemarca, din cauza unor motive tehnice. Patru țări din afară UE au convenit de asemenea să aplice aceste reglementări pe teritoriile lor: Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. În schimb, Regulamentul nu se aplică țărilor din afară Uniunii.