Geronimo Brănescu, ANSVSA: Avem fonduri suficiente pentru a gestiona criza PESTEI PORCINE
În cadrul interviului, oficialul a precizat că există fonduri suficiente, mai ales după rectificarea bugetară aflată acum în dezbatere, atât pentru despăgubiri, cât și pentru celelalte cheltuieli necesare gestionării crizei generate de pesta porcină africană.
Redăm în continuare, integral, dialogul MEDIAFAX cu Geronimo Brănescu.
Reporter: Există finanțarea necesară pentru a gestiona criza pestei porcine africane? Despre ce sume vorbim?
Geronimo Brănescu: Avem fonduri suficiente, am primit tot ce am solicitat la rectificarea bugetară – desigur, în raport cu estimările pe care le-am făcut privind evoluția bolii. Pentru gospodăriile afectate, până acum s-au finalizat 93 de dosare care prevăd despăgubiri în valoare totală de 217.700 de lei, dar mai avem în lucru, în diferite faze de analiză și avizare, încă 1.728 de dosare.
Rep: Oamenilor le e frică, unii cred că n-o să-și primească banii…
GB: Nici vorbă despre așa ceva! Despăgubirile vor fi plătite, de altfel comisiile de evaluare pentru despăgubiri lucrează în plin, noi încercăm ca în interiorul termenului de 90 de zile, prevăzut de legislație, să facem aceste plăți.
Rep: Cum a intrat în România pesta porcină africană?
GB: A intrat pentru prima dată pe 31 iulie 2017, atunci a fost confirmat primul focar în județul Satu Mare, prin produse provenite de la porci bolnavi, sacrificați, produse care au fost introduse ilegal în România. De altfel, în perioada imediat următoare acelui moment, noi am reușit să identificăm genomul viral în cârnați și salam de casă aduse ilegal din Ucraina. Aceste produse au ajuns la o familie care a consumat cât a consumat, iar resturile intrând apoi în alimentația porcilor din acea gospodărie. S-a transmis boala, s-au îmbolnăvit porcii și așa a apărut primul focar confirmat în România (…) Am gestionat boala foarte bine, într-o anumită dinamică, o gestionăm și acum foarte bine, fapt care ne-a adus și laude, la vizita Comisiei Europene. Din păcate, a existat acest vector, mistrețul, în cazul focarelor confirmate pe 10 iunie 2018 în Rezervația Biosferei Delta Dunării, prin care s-a creat practic un incubator. De aici s-a diseminat boala în toate zonele de contact cu porcii domestici aflați în stare de libertate sau semi-libertate. Ulterior, evoluția a devenit extrem de agresivă și a ieșit din zonă, având o trasabilitate pe luciul de apă, în sensul că majoritatea semnificativă a focarelor se suprapune cu existența apei. Ceea ce ne face să credem că pe lângă vectorul mistreț boala s-a mai multiplicat și printr-un vector secundar: insectele hematofage și păsările necrofage din zonă. La acest moment, avem 119 localități afectate, în care sunt 629 de focare la gospodării ale populației și 3 la exploatații profesionale, în ferme.
Rep: Nu se poate ști cât va mai dura?
GB: Va trebui să ne uităm mai întâi în istoria modernă. De exemplu, Portugalia a luptat cu această boală în perioada 1986-1999; timp de 13 ani, această țară a făcut eforturi financiare extrem de importante, au avut o tulpină virală care s-a extins de la mistreți la porcii domestici… În Italia, de peste 40 de ani – în Sardinia – nu se poate eradica pesta porcină africană, și în nicio țară care a mai făcut obiectul infestării, adică Georgia, Rusia, Belarus, Ucraina, Republica Moldova și țările baltice – Estonia, Lituania, Letonia. Mai nou, Cehia, Ungaria și România.
Rep: Riscăm interdicții la exporturi, cum am avut în perioada 2007-2017 din cauza pestei porcine clasice?
GB: Am văzut în mass-media o suprapunere de informații, și cred că e bine să clarificăm lucrurile. Vorbim aici de prevederile Directivei 60/2002 care reglementează măsurile sanitare cu privire la pesta porcină africană și instituie o zonă de protecție de 3 kilometri în jurul focarului, deci o supraveghere pe 10 kilometri pătrați împrejurul focarului – practic, acolo sunt înregistrate restricțiile maxime cu privire la pesta porcină africană. Mai avem și Decizia nr. 709/2014, care stabilește patru trepte de restricții cu privire la circulația animalelor în legătură cu pesta porcină africană. Însă este important de reținut că aceste măsuri se referă strict la comerțul intracomunitar, la comerțul din interiorul UE al statelor membre. În ceea ce privește relațiile de export, acestea sunt relații bilaterale și fac obiectul unor negocieri punctuale, astfel că pot produce sau nu efecte.
Rep: Nu e același lucru cu care ne-am confruntat în 2007-2017, cu interdicțiile cauzate de pesta porcină clasică?
GB: Nu este același lucru! Anul trecut, în luna mai, la sesiunea Organizației Mondiale a Sănătății Alimentare de la Paris, am reușit să obținem statutul de țară liberă de pesta porcină clasică. Sunt două boli (n.n. – pesta clasică și pesta africană) care se aseamănă doar cu numele, există deosebiri semnificative între ele. România este și va rămâne în continuare o țară liberă, care nu mai este supusă restricțiilor pentru pesta porcină clasică. Pesta porcină africană operează sub altă identitate și nu afectează comerțul, nu generează acest gen de restricții la export pe perioade atât de lungi.
Rep: În această perioadă, se speculează că pot apărea – ca în cazul pestei clasice – firme ce profită de criza asta pentru a intra pe piață ca furnizori de antidoturi…
GB: Într-o astfel de boală, pesta porcină africană, nu există profilaxie specifică și nu există tratament. Severitatea acestei boli este dată de versatilitatea virusului respectiv, de agresivitatea în difuzibilitatea lui – de fapt, nu există vaccin, nu poate fi prevenită, nu există tratament, deci nu poate fi tratată. Și atunci se utilizează numai o profilaxie generală, se utilizează doar dezinfecția. Iar dezinfectanții pot fi achiziționați numai în condiții legale. Autoritatea centrală (n.n. – ANSVSA) nu achiziționează dezinfectanți, ci numai Direcțiile Sanitare Veterinare (DSV) județene, care au personalitate juridică, au obligația legală să achiziționeze, în condițiile legii, astfel de dezinfectanți. Am văzut și eu, în spațiul mediatic, că ar putea fi favorizate anumite firme… Sincer să fiu, nu m-am ocupat de furnizorii acestor dezinfectanți, dar după ce am văzut în spațiul mediatic am verificat și eu și înțeleg că firma aceea la care se tot face referire are furnizări foarte reduse, dintre cele mai mici. Aș vrea să fie cât se poate de limpede, nu este preocuparea Autorității Naționale, ca structură centrală, achiziția aceasta – este obligația structurilor teritoriale.
Rep: S-a mai spus și despre ferma de la Salcia, controlată de fiul președintelui PSD, Liviu Dragnea, că a „scăpat” de o mare parte din efectivul de porci cu puțin înainte de declanșarea crizei cu pesta porcină africană, beneficiind de informații preferențiale…
GB: Noi am început încă din 2013 să informăm toate entitățile implicate în domeniu. Iar din 2016-2017 până la data discuției noastre am avut peste 500 de instruiri și informări ale tuturor entităților implicate – indiferent că vorbim despre agenți economici, vânători, asociații de vânătoare – la fiecare DSV județeană. Au luat la cunoștință cu toții despre pericolul apropierii pestei porcine africane. De asemenea, au fost informări cu privire la ridicarea nivelului de biosecuritate în exploatațiile profesionale, tocmai în vederea evitării ridicării la maximum a riscului de contaminare în interiorul exploatațiilor. Medicii veterinari de liberă practică au fost informați, de asemenea, s-au tipărit afișe, pliante, s-au transmis mesaje media astfel încât toți cei implicați să afle în timp util. Știu că anumite nume generează un anumit magnetism, dar noi avem destule probleme cu boala, ca să mai fie și asta…
Rep: Dar alte ferme au procedat la fel, și-au redus drastic efectivele de porci înainte să apară criza?
GB: Sigur că da, fiecare și-a asigurat managementul după cum a considerat. Dacă au fost sub presiunea apariției acestei boli în județele riverane, am avut cazuri care și-au redus efectivele de porci și lucrurile au avut o anumită dinamică. În mod ferm afirm că toți au fost informați, sub semnătură, ca să nu existe interpretări că nu s-au uitat la televizor sau că n-au citit nu-știu-ce publicație. Inclusiv proprietarul de la Carniprod afirmase că a aflat de această boală cu câteva zile înainte – îmi pare rău că se află într-o mare eroare, dar avem documente prin care încă din 2016 reprezentanții legali ai fermei respective au participat la instruire. În permanență a fost actualizată informația, au fost puși la curent atât cu evoluția bolii, cât și cu nivelul de biosecuritate pe care trebuie să-l îndeplinească pentru a evita introducerea acestei boli în exploatație.
Rep: Ați apărut în câteva imagini alături de dl Sorin Stănescu și s-au declanșat astfel o serie de speculații…
GB: În 50 de ani, am strâns și eu prietenii, am colegi, prieteni, pe Sorin îl cunosc de aproape 30 de ani, am avut pasiuni comune, am fost și competitori (am crescut porumbei de curse), am cu el o relație amicală normală. În ceea ce privește societățile pe care le reprezintă, nu avem, însă, decât relații profesionale. Relația mea cu Sorin pot să o comentez, relațiile lui cu altcineva (n.n. – Stănescu ar urma să îl nășească pe fiul lui Liviu Dragnea) nu pot să le comentez. Ce vreau să spun este că în exercitarea funcției publice m-am străduit să separ prieteniile de relațiile profesionale.
Rep: Pe ce criterii l-ați numit director de cabinet pe dl Gheorghe Stratulat?
GB: Încă de anul trecut, de la începutul mandatului, am fost întrebat de aceste subiecte și constat, acum, că ele revin în actualitate… Dl profesor Gheorghe Stratulat este un specialist remarcabil, are o experiență aplicată mai rar de găsit. De asemenea, este profesor de legislație veterinară, ceea ce îi conferă o utilitate specifică în interiorul cabinetului. Pe parcursul a mai mult de 50 de ani de activitte profesională, a lucrat a lucrat în diferite instituții, feed-bak-ul său este absolut remarcabil.
Rep: Trecând în alt registru, ce ne puteți spune despre celelalte alerte epizootice cu care v-ați confruntat în acest an?
GB: A fost acea problemă cu legumele congelate care proveneau din Ungaria. Am verificat sistematic toate unitățile prin care au trecut aceste produse în comerțul intracomunitar și nu am identificat infestări cu Listeria la nivelul țării noastre
Rep: Dar, procedural vorbind, cum este supravegheată intrarea alimentelor în țară, în cantități atât de mari?
GB: Noi controlăm randomizat (n.n. – aleatoriu), conform unui program strategic național, anumite categorii de produse. În ceea ce privește comerțul intracomunitar, aici vorbim despre echivalența serviciilor veterinare, de libera circulație a mărfurilor. Așa cum ne convine faptul că din România pleacă la export produse certificate sanitar-veterinar și nu mai necesită recertificări în țările destinatare, și noi, la rândul nostru, trebuie să acceptăm intrarea liberă în țară a produselor certificate în alte state membre. Însă la nivel global funcționează Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje, prin care orice stat este notificat de urgență cu privire la orice potențial risc care poate să apară pe teritoriul său.
Reporter: Cum colaborați cu alte instituții pentru gestionarea pestei porcine africane?
GB: Aș vrea să mulțumesc colegilor cu care muncim cot la cot, cu militarii, cu Armata, Jandarmeria, Poliția, care sunt detașați prin toată țara. De două luni, în zonele de focar, pentru noi și pentru ei vara n-a mai fost vară, concediul n-a mai fost concediu. Dar trebuie înțeles foarte bine că lupta cu această boală nu este doar a serviciilor veterinare…
Rep: Apropo, s-au oferit la vânzare porci pe rețelele de anunțuri online…
GB: Asta spuneam, că dacă cu vectorul animal putem avea o strategie și o previziune, vectorul uman este impredictibil. Am găsit, de exemplu, purcei de vânzare în județul Vâlcea care proveneau din Brăila, în condițiile în care toată mass-media avertiza cu privire la riscurile de pestă porcină africană. Au plecat cu purceiii să-i ducă în cealaltă parte a țării… Tot din Brăila, am oprit, împreună cu Poliția Rutieră, o mașină care transporta câteva sute de kilograme de carne la Iași, la o pensiune. Duceau boala în colțul celălalt al țării. Au mai oprit echipajele, la Giurgeni, o mașină care transporta 1.550 de kilogrme de untură… Vectorul uman este cel mai mare pericol. Fac un apel, pentru că se acordă despăgubiri, inclusiv pentru porcii neidentificați și neintroduși în bazele de date. Cum spuneam, facem plăți la jumătatea termenului de 90 de zile. Sunt mobilizați toți colegii din teritoriu pentru a fi cât se poate de eficienți în eradicarea bolii. Bunăvoință să fie!