Gestul făcut în spațiul public care ar putea fi sancționat cu o amendă de 100.000 de lei

„Hărțuirea în spațiile publice afectează un număr foarte mare de fete și femei din România. Un semnal de alarmă privind amploarea acestui fenomen a fost dat recent de campania #metoo, la care au aderat inclusiv persoane publice și politiciene. Opt din zece românce spun că nu se simt în siguranță când merg pe stradă noaptea, iar patru din zece nu se simt în siguranță nici în timpul zilei. Șapte din zece femei din România nu se așteaptă ca vreo altă persoană să intervină dacă sunt hărțuite pe stradă”, precizează Bîzgan, într-un comunicat de presă.

În prezent, nu există în România o prevedere care să sanționeze hărțuirea în spațiile publice, în ciuda solicitărilor repetate atât din partea societății civile, cât și a directivelor europene, mai spune deputatul.

„Mai mult, nu există alt cadru sancționator pentru hărțuire, hărțuire sexuală sau hărțuire psihologică decât cel din Codul Penal, în care definirile restrictive se aplică doar relațiilor de muncă”, susține inițiatorul în documentul citat.

ACTUALITATE Marcel Ciolacu, mesaj în ultimele ore din 2024: „Nu a fost un an ușor, dimpotrivă / De la miezul nopții putem circula LIBER, pe orice cale, în spațiul Schengen”

20:26

SPORT Manchester United ar putea RETROGRADA. Antrenorul nu exclude această posibilitate

20:10

Potrivit expunerii de motive a proiectului, sancționarea contravențională nu va înlătura eventualul caracter penal al faptelor.

„Este interzis orice comportament de hărțuire, hărțuire sexuală sau sau hărțuire psihologică definite conform prezentei legi, atât în public, cât și în privat. Săvârșirea în public de acte de hărțuire, hărțuire sexuală sau hărțuire psihologică definite conform prezentei legi, constituie circumstanță agravantă”, potrivit textului normativ.

Dacă faptele nu constituie infracțiuni, acestea vor fi sancționate cu amendă contravențională de la 3.000 de lei la 100.000 lei.

Ofițerii și subofițerii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne vor avea competența de a constata contravențiile privind faptele de hărțuire, hărțuire sexuală sau hărțuire psihologică, atât în public, cât și în privat, se arată în textul legislativ.

Inițiativa legislativă a fost depusă la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, și a fost semnată de 75 de parlamentari din toate formațiunile politice.