Așteptările românilor în ceea ce privește redresarea economică în acest an, dorința de cumpărare și veniturile au crescut în trimestrul al treilea, față de trimestrul anterior, potrivit indicatorilor GfK.
Astfel, indicatorul privind starea economiei a crescut în trimestrul al treilea cu 4,6 puncte, la -11,5 puncte, de la -16,1 puncte în trimestrul anterior, indicatorul referitor la așteptările privind veniturile s-a îmbunătățit de la -5,3 puncte la -4,5 puncte, iar cel privind dorința de cumpărare a urcat de la -22,5% la -21,1%.
„Pentru 2013, toți experții anticipează o ușoară înviorare a economiei românești, până în prezent extrem de slabă. Previziunile privind această ameliorare variază între 1,6 procente și 2,0 procente. În perioada 2014 – 2016, se anticipează că economia României va cunoaște o creștere cuprinsă între 2,7 procente și 4,3 procente. Cadrul economic general este favorabil: datoria națională este în jur de 34 procente, deficitul bugetar în jur de 2,5 procente, iar șomajul se situează la circa 7 procente (…) Consumul privat joacă un rol tot mai important în România. Venitul real este în creștere”, se arată în raportul GfK privind Climatul de Consum în Europa pentru al treilea trimestru din 2013.
Studiul precizează însă că România are încă nevoie de o serie de reforme pentru a putea ține pasul, pe termen lung, cu celelalte țări europene.
„Foarte multe companii continuă să rămână în proprietatea statului. Speranțele de continuare a privatizării au fost risipite în repetate rânduri, în special în industria chimică, minerit și transporturi. În plus, încă mai există probleme legate de sistemul judiciar și de piața neagră”, se mai arată în raport.
Potrivit sursei citate, reformarea recentă a sectorului formării profesionale este binevenită în contextul ratei ridicate a șomajului în rândul tinerilor.
„Sectorul încă slab al formării profesionale a fost recent reformat. După 1989, la nivelul întregii țări, s-a investit extrem de puțin în acest sector, însă acum există o nouă legislație, pe baza căreia calificările profesionale pot fi complet remodelate. Este vorba aici de calificările practice. Obiectivul este satisfacerea cererii de pe piețele de muncă locale printr-o colaborare strânsă cu instituțiile comerciale și de stat. Se urmărește garantarea disponibilității de profesioniști calificați și, în același timp, asigurarea unor perspective de carieră bune pentru tineri. Acest pas este esențial, mai ales dacă ținem seama de rata ridicată a șomajului din rândul tinerilor”, menționează raportul.
În întreaga Europă se răspândește speranța că punctul critic al crizei a fost depășit, și că economia a început, treptat, să se redreseze, arată GfK.
Astfel, așteptările privind starea economiei au o tendință ascendentă în aproape toate țările, cu excepția Greciei și Italiei unde înregistrează o stagnare. În perioada iulie – septembrie, cea mai mare creștere s-a înregistrat în Austria, Cehia și Franța. În prezent, valoarea cea mai coborâtă a indicatorului se înregistrează în Grecia (-41.1 puncte). Italia a beneficiat de o ușoară îmbunătățire (-34.8 puncte), iar Polonia de o creștere semnificativă (-29.5 puncte), cu toate că rămâne în continuare, în ansamblu, a treia cea mai coborâtă valoare. În următoarele câteva luni, se anticipează creșteri ale economiei în Regatul Unit (19,2 puncte), Germania (10,7 puncte) și Austria (6,7 puncte).
Și indicatorul așteptărilor privind veniturile s-a îmbunătățit în mod considerabil în aproape toate țările. Olanda este singura țară în care așteptările privind veniturile au scăzut în ultimele trei luni. Cele mai mici valori s-au înregistrat în Grecia (-46,8 puncte), Olanda (-42,7 puncte) și Franța (-42,1 puncte). Cele mai ridicate valori ale indicatorului se înregistrează în Germania (33,7 puncte), Cehia (16,5 puncte) și Austria (15,1 puncte).
Având în vedere că atât așteptările privind starea economiei, cât și așteptările privind veniturile au crescut relativ accentuat în întreaga Europă, și indicatorul privind dorința de cumpărare s-a îmbunătățit. Indicatorul a stagnat în Austria, Cehia, Franța, Grecia și Portugalia, cele mai mici valori s-au înregistrat în Cehia (-25,8 puncte), Franța (-36,6 puncte) și Portugalia (-42,2 puncte), iar cele mai mari în Germania (45 puncte), Bulgaria (15,2 puncte) și Austria (11,8 puncte).
Studiul a fost realizat în rândul consumatorilor din 14 țări europene.