Ghiță nu e primul: lista oamenilor de afaceri dispăruți în momente-cheie ale anchetelor din România

Fostul deputat Sebastian Ghiță, căutat acum de procurorii DNA și Poliția Română după ce ar fi dispărut încă de luni seară, a fost catalogat de-a lungul vremii drept un om de afaceri controversat prin prisma numeroaselor contracte cu statul pe care firmele controlate de el și apropiați au reușit să le obțină. Membru timp de patru ani al Comisiei de Control al SRI, despre Sebastian Ghiță au apărut, de-a lungul timpului, numeroase articole în care s-a vorbit despre o presupusă relație a sa cu oameni din conducerea Serviciului, dispariția sa venind în seara în care a participat la un eveniment alături de foștii colegi din comisie și oficiali ai SRI.

Sebastian Ghiță este acum de negăsit, așa cum Poliția Română recunoaște într-un comunicat transmis joi seară, întâmplarea venind într-o perioadă în care acesta a rămas fără imunitate parlamentară, dar cu mai multe dosare pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și la DNA.

Pierderea din vizorul oamenilor legii a fostului deputat aduce în prim plan situații similare din trecut, când afaceriști controversați, ca Omar Hayssam, Elan Schwartzenberg, Codruț Marta ori Dan Condrea, despre care presa a speculat relații cu serviciile, au dispărut sau au decedat în momente cheie a anchetelor ce îi vizau.

Fostul șef de cabinet al lui Sorin Blejnar la Agenția Națională de Administrare Fiscală, Codruț Marta, a dispărut fără urmă pe 21 mai 2012, întâmplarea fiind anunțată la poliție patru zile mai târziu, de soția acestuia. La momentul dispariției, numele lui Marta era vehiculat într-un dosar de fraudă cu motorină cu un prejudiciu de 20 de milioane de euro rezultați din neplata de TVA și accize.

„Persoana care asigura legătura dintre firmele implicate în activitatea de evaziune fiscală și factorii de decizie ai ANAF este inculpatul Marta Codruț Alexandru”, notează procurorii în Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale. Parchetul General a deschis atunci o investigație în cadrul căreia au fost audiate mai multe persoane printre care și Sorin Blejnar și Elan Schwartzenberg.

Un an mai târziu, în 2013, consultantul politic Cozmin Gușă era audiat la sediul DNA, declarând la ieșire că a fost chemat într-un dosar desprins din cel în care este cercetată dispariția lui Codruț Marta.

Despre Marta presa a mai relatat că ar face parte din „grupul de la Monaco” din care ar face parte Bogdan Buzăianu, Cristian Burci, Cătălin Volșeniuc (fiul ultimului director al Bancorex), Elan Schwartzenberg, Puiu Popoviciu, Dan Fisher, Ion Țiriac, Dan Petrescu (cumnatul lui Ion Țiriac), Carmen Adamescu, soția lui Dan Grigore Adamescu sau Sorin Roșca Stănescu.

În martie 2016, la Judecătoria Sectorului 2, o femeie pe nume Raluca Merfu a introdus solicitare prin care cere declarare judecătorească a morții în cazul lui Codruț Marta. Asta după ce, în 2014, Marius Iacob, adjunct al DNA, declara că „cel mai probabil nu se mai află în viață”.

„Avem în lucru un dosar care are și acest aspect, al dispariției lui Codruț Marta. Luăm în calcul și varianta în care el a fost ucis. La momentul de față, facem cercetări pe toate aceste planuri. Cel mai probabil, el nu se mai află în viață în acest moment”, spunea procurorul Marius Iacob.

Cu un pas înaintea anchetatorilor, Elan Schwartzenberg a plecat din România în vara anului 2012, cu puțin înainte de a fi citat pentru audieri la DNA în dosarul în care Sorin Blejnar era cercetat pentru evaziune fiscală cu produse petroliere.

În ianuarie 2014, omul de afaceri a apărut în timpul vizitei lui Traian Băsescu în Israel, țară unde România nu are acord de extrădare. Era după momentul în care DNA transmisese citații pe numele lui, prin comisii rogatorii, autoritățile din Israel răspunzând că nu a fost găsit. În 2014, DNA îl căuta pe Elan Schwarzenberg pentru o presupusă fraudare în procedura de preluare a pachetului majoritar de acțiuni al Realitatea Media.

Procurorii anticorupție au cerut și au obținut arestarea lui Elan Schwartzenberg pe 30 mai anul acesta, fiind acuzat de complicitate la dare de mită într-un dosar disjuns dintr-o anchetă ce îl viza pe Radu Mazăre, DNA motivând că omul de afaceri „s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală. Pe baza mandatului obținut de la judecători, Elan Schwartzenberg figurează ca urmărit internațional de statul român din iunie 2016.

În martie 2005, jurnaliștii Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian au fost răpiți la Bagdad. În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reținut și, deși Președinția anunța atunci că este acuzat de implicare în răpirea jurnaliștilor, la Bagdad, el a fost arestat preventiv pentru infracțiuni economice, într-un alt dosar. La aproape un an și o lună de la plasarea lui în arest, instanța a acceptat să îl elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse și arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operația pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcții a șefilor SRI, SIE și DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga și Virgil Ardelean, dar și a procurorului general al României, Ilie Botoș, în 20 iulie 2006.

Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel național și internațional, în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel București, în iulie 2006.

În iulie 2013, Administrația Prezidențială anunța că Hayssam este în țară și a fost predat Poliției Române.

Cazul lui Omar Hayssam a fost o premieră în România. Un subiect controversat a fost cel legat de modul în care Omar Hayssam a părăsit România. Fostul președinte Traian Băsescu a declarat atunci că acesta a plecat din țară într-o navă care transporta oi, iar Omar Hayssam a spus că de fapt a plecat din țară „ca un domn”, prin aeroport, fără probleme.

Astfel, Traian Băsescu declara, în 9 februarie 2011, la TVR, că Omar Hayssam „este bine-merci” și nu mai are cancer. Pe atunci șeful statului, Băsescu preciza că partea română știe unde se află acesta pentru că este subiect de discuție cu partea siriană. „Știm precis și unde este și e bine-mersi, sănătos, nu are nici urme de cancer, nu mai e plin de metastaze, cum era când l-a operat unul din medicii faimoși ai patriei”, spunea atunci Băsescu.

„Moartea lui Condrea ridică semne de întrebare, cer să convocăm ședință”, asta declara, în luna mai a acestui an, după accidentul de mașină avut de patronul Hexi Pharma, vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru controlul activității SRI, Octavian Marius Popa.

Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, și-a pierdut viața într-un accident rutier petrecut în județul Ilfov, pe drumul ce leagă localitățile Buftea de Corbeanca, în plin scandal și în toiul cercetărilor făcute de Parchetul General cu privire la calitatea produselor distribuite de societate în unitățile spitalicești.

În luna iulie, procurorii Parchetului General au stabilit că patronul Hexi Pharma s-a sinucis și au dispus clasarea dosarului privind decesul acestuia, asta după ce în presă au apărut speculații despre posibile legături cu serviciile de informații și scoaterea din scenă a afaceristului.