Ghiță și-a „expus câteva gânduri” în fața instanței: „Din cauza sechestrului nu pot plăti gunoi, apă, energie. Nu sunt lăsat să trăiesc”

Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au luat în discuție, marți, contestația lui Sebastian Ghiță la ordonanța procurorului DNA prin care s-a stabilit sechestru asigurător pe bunurile mobile și imobile ale deputatului.

La dezbateri, avocatul lui Ghiță a arătat că apărarea încearcă să provoace o evaluare anticipată a probelor, susținând că faptele pentru care procurorul a luat măsura sechestrului asigurător ar fi fost anchetate deja de DNA central încă din anul 2011.

Totodată, avocatul a susținut că nu este motivată măsura sechestrului extins, că nu este prevăzută nicio limită maximă de instituire a sechestrului și că DNA Ploiești a luat în mod unilateral o decizie care nu era în competențele sale, apărarea cerând magistraților ICCJ desființarea ordonanței prin care s-a luat măsura sechestrului asigurător în dosarul de la DNA Ploiești.

În replică, procurorul DNA le-a arătat judecătorilor că motivele invocate de apărare nu sunt întemeiate și a explicat pe larg în ce condiții s-a făcut extinderea de punere sub sechestru, respectiv că prin prima ordonanță s-a dispus sechestru pe o sumă de 10 milioane de lei, după care s-au extins cercetările pentru alte acuzații, context în care anchetatorul a apreciat că este nevoie de extinderea măsurii sechestrului asupra bunurilor fără limită de sumă.

La rândul său, deputatul Sebastian Ghiță le-a spus magistraților că, având toate conturile blocate, este într-un impas financiar, iar acestă măsură nu îl lasă să trăiască și să existe.

„Voi expune câteva gânduri ca să vă fac să mă înțelegeți cum mă simt ca cetățean. În luna februarie, domnul procuror m-a acuzat de favorizarea deja celebrului cumnat al domnului Ponta pentru că dânsul așa a considerat, a stabilit acel prejudiciu de 10 milioane de lei, iar eu am primit acea măsură asigurătorie la fel ca ceilalți implicați. S-au indisponibilizat conturi, s-a pus sechestru pe casă și tot așa. Pentru a se lămuri asupra prejudiciului a cerut o expertiză. Acea expertiză a arătat că prejudiciul creat de acel presupus grup infracțional era zero. După patru luni în care am participat la anchetă m-am trezit că, în baza unui raport preliminar și a unui raport de la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor ce indică niște tranzacții ca fiind succeptibile de infracțiuni, m-am trezit cu această măsură. Cred că sunt primul cetățean al României care are sechestru fără limită. Când l-am întrebat pe procuror care e prejudiciul, mi-a spus că îl va stabili, iar eu m-am trezit cu acest sechestru nelimitat. A-ți spune că nu contează, dar în măsura în care a apărut legea care arată că nu poți face plăți în numerar mai mari de 5.000 de euro mă face să cred că această măsură nu mă lasă să trăiesc, să mă apăr, să exist. Mi-a luat acest domn orice libertate și între altele are pretenția să îi cer voie să fac orice. Indiferent de cât de bogat mă crede dânsul, eu nu mai pot trăi”, a susținut deputatul Sebastian Ghiță în fața magistraților instanței supreme.

În final, procurorul DNA a replicat că Sebastian Ghiță nu cunoaște legea, că sumele sechestrate nu au în vedere plata salariaților sau asigurările sociale și că nu se pune problema să se interzică astfel de plăți prin instituirea sechestrului, arătând că susținerile lui Ghiță „sunt fără suport legal”.

„Nu se pune problema imposibilității de conviețuire a familiei”, a încheiat procurorul DNA.

Ghiță i-a spus procurorului DNA că își cere scuze, că el nu este firmă și că el nu are dreptul de a face nicio plată de la bancă.

„Eu nu pot face nicio plată. Factura de la gunoi, de la apă, de la energie electrică”, a încheiat Ghiță.

Instanța supremă a rămas în pronunțare în această cauză și urmează să stabilească dacă ridică sau nu sechestrul asigurător de pe bunurile imobile și mobile ale lui Sebastian Ghiță.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat, în urmă cu o săptămână, că a fost extinsă acțiunea penală față de deputatul Sebastian Ghiță, pentru infracțiunile de trafic de influență, complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene, spălare de bani, în formă continuată, evaziune fiscală, în formă continuată, coruperea alegătorilor și efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, în formă continuată. Aceste noi infracțiuni se adaugă celei inițial reținute în sarcina lui Sebastian Ghiță, respectiv cea de sprijinire a unui grup infracțional organizat.

De asemenea, procurorii DNA au pus sechestru pe bunurile, acțiunile și conturile lui Sebastian Ghiță, precum și pe conturile a 51 de societăți comerciale controlate de acesta, în dosarul în care deputatul este urmărit penal pentru trafic de influență și evaziune, potrivit unor documente ale anchetatorilor.

Totodată, Sebastian Ghiță a primit și interdicția de a-și exercita mandatul de deputat, precum și interdicția de a părăsi localitatea de domiciliu, Ploiești.

Procurorii au probe și date că, în perioada 2000-2015, Sebastian Ghiță a obținut nelegal importante sume de bani, prin traficarea influenței, sau aparent legal din fonduri publice, pe care le-a introdus într-un circuit financiar care nu are la bază operațiuni reale.

O parte din sumele de bani obținute ilicit ar fi fost folosite de Sebastian Ghiță în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2012, când a obținut un mandat de deputat, dar și în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2014, în scopul obținerii de voturi pentru candidatul PSD Victor Ponta.

Anchetatorii au arătat că o parte din sumele de bani, care ar fi fost obținute ilicit prin trafic de influență sau devenite ilicite prin transferuri bancare efectuate pentru disimularea naturii provenienței lor și păstrate în conturile societăților controlate, au fost folosite de Sebastian Ghiță, la momente diferite, „pentru atingerea unor scopuri personale sau de grup, economice sau politice”.

Anchetatorii au mai stabilit, pe baza probelor din dosar, că Sebastian Ghiță s-a folosit de funcția de deputat pentru a-l determina pe șeful Unității de Implementare a Proiectelor din cadrul SC Hidro Prahova SA să facă plăți către SC Grossman Engineering Group SRL.

Anchetatorii au mai arătat că Sebastian Ghiță controlează încă, direct sau indirect, prin 23 de interpuși, 54 de firme pe care le-a deținut până în anul 2012. Operațiunile efectuate de Ghiță prin intermediul acestor societăți sunt incompatibile cu funcția de deputat.