Gîrbovan, după demisia șefului DIICOT: Un precedent periculos / Despre decizia CCR: De îndată, în termeni juridici, înseamnă „imediat” / Ce spune despre numirea lui Kovesi în funcția de procuror-șef european

Judecătorul Curții de Apel Cluj, Dana Gîrbovan, a declarat, vineri seara, la Antena 3, că președintele Iohannis s-a comportat „ca un șef al procurorilor”, iar Felix Bănilă, „ca un subordonat”.

„Președintele s-a comportat ca un șef al procurorilor, iar procurorul șef al DIICOT s-a comportat ca un subordonat al acestuia, în condițiile în care la scurt timp după ce i s-a cerut demisia de către președinte și-a și dat-o. Lucrul este grav din multiple perspective. În primul rând, DIICOT este singura structură la vârf de parchet care avea un procuror șef numit, toți ceilalți procurori sunt numiți prin delegație, ceea ce înseamnă instabilitate la nivelul parchetelor, iar procedurile sunt și blocate, nu se mai fac propuneri de către Ministrul Justiției”, a spus Dana Gîrbovan, președinte UNJR.

Potrivit acesteia, demisia lui Felix Bănilă poate fi „un precedent periculos”.

„Pe termen lung acest lucru înseamnă un precedent extrem de periculos pentru că președintele a cerut demisia unui procuror șef raportându-se la un caz concret, criticând în mod generic, ceea ce va conduce la posibilitatea, pe viitor, ca orice președinte, atunci când este o anchetă cu impact mediatic puternic, ce atrage voturi, simpatie electorală (…), să acționeze din motive pur politicianiste în acest mod, cerând demisia șefului structurii de parchet”, a mai spus Gîrbovan.

Șeful DIICOT, Felix Bănilă, a anunțat, miercuri, că și-a depus demisia de onoare la Ministerul Justiției, decizie luată în urma discuțiilor cu ministrul Justiției și cu procurorul general. Bănilă consideră că demisia este necesară astfel încât colegii săi să lucreze într-un climat lipsit de presiune. Președintele Klaus Iohannis a solicitat, luni, demisia lui Felix Bănila din funcția de procuror-șef al DIICOT, pe fondul gestionării anchetei din Caracal.

Despre decizia CCR: De îndată, în termeni juridici, înseamnă „imediat”

Gîrbovan a explicat, vineri seara, că încă nu a fost motivat în scris refuzul președintelui Klaus Iohannis referitor la respingerea sa pentru portofoliul de la Justiție. „De îndată înseamnă, în termeni juridici, imediat”, a spus Gîrbovan.

Judecătorul Dana Gîrbovan a declarat, vineri seara, la Antena 3, că este atributul președintelui să respingă o propunere, însă acest lucru trebuie motivat, iar Klaus Iohannis nu a motivat încă refuzul.

„Este atributul constituțional al președintelui să respingă o propunere vizând un portofoliu pe motive de oportunitate, adică domnia sa consideră că persoana respectivă nu este potrivită pentru postul de ministru. La fel de adevărat este, însă, ce spune Curtea Constituțională, că nu o poate face în mod arbitrar. Adică trebuie să motiveze și să motiveze în scris acest refuz. Nu a făcut asta de vreme ce Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict generat printre altele tocmai de faptul că refuzul președintelui nu a fost motivat”, a spus Dana Gîrbovan.

Președintele UNJR explică faptul că, în termeni juridici, „de îndată” înseamnă „imediat”.

„Curtea a spus , iar înseamnă . De exemplu, când o hotărâre judecătorească este executorie de îndată, asta înseamnă că în momentul în care ea este publicată, pronunțată în ședință publică, poți să iei minuta și să te duci să o execuți Asta înseamnă în termen juridic. Deciziile constituționale sunt, de regulă, obligatorii din momentul publicării lor în Monitorul Oficial”, afirmă Gîrbovan.

Judecătorul Dana Gîrbovan a fost nominalizarea PSD pentru funcția de ministru al Justiției, însă președintele Klaus Iohannis a refuzat să o numească și nu a motivat de ce a făcut acest lucru, deși CCR a constatat că „Președintele României a încălcat dispozițiile art.147 alin.(4) din Constituție, din perspectiva obligativității Deciziei nr.875/2018 și că acesta urmează să răspundă, de îndată, în scris și motivat, cu privire la refuzul propunerilor de numire în funcția de ministru titular, înaintate de primul-ministru prin adresele din 26 august 2019″, potrivit motivării.

Despre numirea lui Kovesi procuror-șef european: O numire politică

Judecătorul Dana Gîrbovan consideră că numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef european a fost una politică și nu a existat o competiție reală.

Președintele Uniunii Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, a declarat, vineri seara, la Antena 3, că a observat, în cazul Laurei Codruța Kovesi, „prezumția de nevinovăție a dobândit noi valențe”, iar numirea acesteia în funcția de procuror-șef european a fost una „politică”.

„Am observant că prezumpția de nevinovăție a dobândit brusc noi valențe, care sunt importante și mi-aș dori să fie respectate pentru toți cetățenii acestei țări. (…) În mod evident, a fost o numire politică și ar fi o ipocrizie să spunem că nu a fost așa, în contextul în care cel puțin o serie de oameni politici și-au asumat o bună parte din meritele numirii doamnei procuror Kovesi la vârful acestei structuri. Deci, a fost o numire care a avut o component politică, de lobby, de înțelegeri între partidele politice la nivel european. Mai mult, nu a existat practic o competiție reală pentru că și candidatul francez audiat înainte a dat un interviu unde a explicat că nu se retrage din cursă, că dacă s-ar retrage asta ar putea duce la reluarea procedurii. Practic, a rămas formal în cursă”, a spus Gîrbovan.

Ambasadorii statelor membre ale UE au votat, în 19 septembrie, pentru desemnarea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef european. Au fost 17 voturi „pentru” din cele 22 de voturi exprimate.

Procedural, Consiliul UE va transmite Parlamentului European decizia luată, urmând ca PE să ia act, prin procedură internă de hotărârea Consiliului. Decizia a fost luată în Consiliul UE, prin majoritate simplă, conform regulamentului de funcționare al Parchetului European (EPPO).

„Parlamentul European și Consiliul îl numesc de comun acord pe procurorul șef european pentru un mandat de șapte ani, care nu poate fi reînnoit. Consiliul hotărăște cu majoritate simplă” arată regulamentul EPPO la articolul 14, aliniatul 1. Ulterior, Consiliul miniștrilor va lua act de decizia din COREPER și anume votul ambasadorilor UE și va formaliza hotărârea, au precizat surse europene, pentru MEDIAFAX.