GLOBAL. Libertatea presei, amenințată și de criza provocată de pandemia de coronavirus. Pe ce loc se află România în Indicele Mondial al Libertății Presei după ce a pierdut o poziție

Pandemia coronavirusului poate amenința libertatea presei și poate agrava crizele cu care se confruntă reporterii din întreaga lume, potrivit Indecelui Libertății Presei din acest an, care evaluează contextul în care jurnaliștii din 180 de țări și teritorii își desfășoară activitatea.

Indicele Libertății Presei Mondiale 2020, compilat de Reporterii Fără Frontiere (RSF), arată că următorul deceniu va fi decisiv pentru viitorul jurnalismului, pandemia Covid-19 evidențiind și amplificând numeroasele crize care amenință dreptul de a raporta liber, neconstrâns, informații independente, diverse și fiabile.

Această ediție din 2020 a Indecelui, care evaluează situația jurnaliștilor în fiecare an din 180 de țări și teritorii, sugerează că următorii zece ani vor fi esențiali pentru libertatea presei din cauza crizelor convergente care afectează viitorul jurnalismului: o criză geopolitică (din cauza agresivității regimurilor autoritare); o criză tehnologică (din cauza lipsei de garanții democratice); o criză democratică (din cauza polarizării și a politicilor represive); o criză de încredere (din cauza suspiciunii și urii mass-mediei); și o criză economică (care îngreunează jurnalismul de calitate).

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Aceste cinci domenii de criză – efectele pe care metodologia Indexului ne permite să le evaluăm – sunt acum agravate de o criză globală la nivelul sănătății publice.

„Intrăm într-un deceniu decisiv pentru în contextul crizelor care îi afectează viitorul”, a declarat secretarul general al RSF Christophe Deloire.

„Pandemia coronavirusului ilustrează factorii negativi care amenință dreptul la informații fiabile și este în sine un factor exacerbat. Cum va arăta libertatea de informare, pluralismul și fiabilitatea în 2030? Răspunsul la această întrebare este stabilit azi”, a mai punctat acesta.

Pandemia de coronavirus, factor de suprimare a libertății presei

Există o corelație clară între suprimarea libertății mass-mediei ca răspuns la pandemia coronavirusului și clasamentul unei țări în Index. Atât China (locul 177) cât și Iran (locul 173) au cenzurat în mare măsură focarele majore de coronavirus. În Irak (locul 162), autoritățile au retras licența aenției Reuters timp de trei luni după ce a publicat o poveste care punea la îndoială cifrele oficiale referitoare la coronavirus. Chiar și în Europa, premierul Viktor Orbán din Ungaria (locul 89), a adoptat o „lege a coronavirusului” cu pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru informații false, o măsură complet disproporționată și coercitivă, notează RSF.org.

„Criza de sănătate publică oferă guvernelor autoritare o oportunitate de a pune în aplicare notorioasa «doctrină șoc»- pentru a profita de faptul că politica este în așteptare, publicul este uluit iar protestele ies din discuție în acest context, pentru a impune măsuri care ar fi imposibile în perioadele normale”, a adăugat Christophe Deloire.

„Pentru ca acest deceniu decisiv să nu fie unul dezastruos, oamenii cu bunăvoință, oricare ar fi ei, trebuie să facă campanie pentru ca jurnaliștii să poată îndeplini rolul lor de terți de încredere ai societății, ceea ce înseamnă că trebuie să aibă capacitatea de a face acest lucru”, a mai explicat acesta.

Principalele constatări ale Indicelui din 2020

Norvegia ocupă locul 1 pentru al patrulea an consecutiv în 2020, în timp ce Finlanda este din nou pe al doilea. Danemarca (locul 3) este următoarea, întrucât atât Suedia (locul 4), cât și Olanda (locul 5) au scăzut în ierarhie ca urmare a creșterii hărțuirii cibernetice.

Celălalt capăt al Indexului a înregistrat mici schimbări. Coreea de Nord (locul 180) a preluat ultima poziție de la Turkmenistan, în timp ce Eritrea (locul 178) continuă să fie cea mai bine clasată țară din Africa.

Malaezia (101) și Maldive (79) au înregistrat cele mai mari creșteri ale Indexului 2020 – locul 22 și respectiv 19 – datorită efectelor benefice ale schimbărilor guvernului prin sondaje. Al treilea salt cel mai mare a fost Sudanul (159), care a crescut cu 16 locuri după îndepărtarea lui Omar al-Bashir.

Pe lista celor mai mari scăderi în Indexul 2020 se regăsește Haiti, unde jurnaliștii au fost adesea vizați în timpul protestelor violente la nivel național în ultimii doi ani. După ce a căzut 21 de locuri, este acum pe locul 83. Celelalte două cele mai mari căderi au fost în Africa – Comore (locul 75) și Benin (locul 113), ambele au înregistrat o creștere în ceea ce privește încălcarea libertății presei.

2% mai multe țări în care libertatea presei este încălcată

„Indicatorul global” al RSF – prin care se măsoară nivelul de libertate a mass-mediei la nivel mondial – s-a îmbunătățit foarte ușor în Indicele 2020, cu 0,9%. Cu toate acestea, s-a deteriorat cu 12% de la înființarea acestuia în 2013. Proporția dintre țările care sunt colorate alb pe harta libertății de presă, ceea ce înseamnă că situația libertății presei este „bună”, este neschimbată – la 8%, dar procentul țărilor colorate negru, ceea ce înseamnă că situația este „foarte proastă”, a crescut cu două puncte ajungând la 13%.

Europa continuă să fie cel mai favorabil continent pentru libertatea mass-media, în ciuda politicilor opresive din anumite țări ale Uniunii Europene și din Balcani. Este urmată de cele din America – Nord, Centrală și de Sud – în ciuda dificultăților din anumite regiuni, Statele Unite și Brazilia, devin modele de ostilitate față de mass-media. Africa, care este a treia, a suferit, de asemenea, inversiuni majore, mai ales sub formă de detenție arbitrară prelungită și atacuri online.

Regiunea Europa de Est / Asia Centrală și-a păstrat în mod surprinzător locul doi în clasamentul regional, poziția pe care a deținut-o ani de zile, în timp ce Orientul Mijlociu și Africa de Nord continuă să fie cea mai periculoasă regiune din lume pentru jurnaliști. Recenta detenție a corespondentului RSF în Algeria (locul 146) a arătat cum autoritățile din unele țări au profitat de pandemia Covid-19 pentru a-i pedepsi pe jurnaliștii independenți.

România a pierdut o poziție în Indecele din 2020

În pofida multor schimbări de la guvernare, respectarea libertății presei nu s-a îmbunătățit. Atitudinea față de jurnalism și libera exprimare care predomină în stat și în clasa politică continuă să încurajeze cenzura și autocenzura.

Mecanismele de finanțare ale mass-mediei sunt opace sau chiar corupte, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor proprietarului. Media a fost transformată treptat în instrument de propagandă politică și este supravegheată în mod frecvent de către serviciile de securitate, scrie RSF.org.

În topul de anul acesta, România ocupă locul 48, pierzând o poziție (anul trecut se afla pe poziția 47), însă scorul la nivel global al țării a crescut cu 0,24 ajungând la 25,91.

Crizele care amenință viitorul jurnalismului

CRIZA GEOPOLITICĂ

Una dintre cele mai marcante crize este cea geopolitică, cauzată de liderii regimurilor dictatoriale, autoritare sau populiste care depun toate eforturile pentru a suprima informațiile și a impune viziunile lor despre o lume fără pluralism și jurnalism independent. Țările în care există regimuri autoritare s-au menținut pe ultimele locuri ale indexului.

China, care încearcă să stabilească o „nouă ordine mondială a mass-mediei”, își menține sistemul de hipercontrol informațional, iar efectele negative pentru întreaga lume au fost observate în timpul crizei de sănătate publică provocată de coronavirus.

China, Arabia Saudită (locul 170) și Egipt (locul 166) sunt țările în care au fost închiși cei mai mulți jurnaliști din lume. Între timp, Rusia (locul 149) implementează resurse din ce în ce mai sofisticate pentru a controla informațiile din mediul online, în timp ce India (locul 142) a impus în Kașmir cea mai lungă oprire dispozitivelor electronice din istorie. În Egipt, acuzațiile de „fake news” sunt folosite ca motive pentru blocarea accesului la site-uri și pagini web și pentru retragerea acreditării.

CRIZA TEHNOLOGICĂ

Lipsa unei reglementări adecvate în era comunicării digitalizate și globalizate a creat haos informațional. Propaganda, publicitatea, zvonurile și jurnalismul sunt în concurență directă. Confuzia din ce în ce mai mare între conținutul comercial, politic și editorial a destabilizat garanțiile democratice de libertate de opinie și de exprimare. Aceasta încurajează adoptarea unor legi periculoase care, sub pretextul restricționării știrilor false, facilitează represiunile mai dure asupra jurnalismului independent și critic.

Ca și Singapore, Benin a instituit o nouă lege care se presupune că este destinată să combată dezinformarea și criminalitatea cibernetică, dar poate fi utilizată pentru a restricționa în mod arbitrar libertatea de informare. Pandemia a amplificat răspândirea zvonurilor și a știrilor false la fel de rapid ca virusul însuși. Grupări de stat din Rusia, India, Filipine (locul 136) și Vietnam (locul 175) folosesc arma dezinformării pe social media.

CRIZA DEMOCRATICĂ

Ultimele două ediții ale Indexului Libertății Presei Mondiale reflectau o criză cauzată de ostilitatea din ce în ce mai mare și chiar ura față de jurnaliști, iar această criză acum s-a agravat. A dus la acte mai grave și mai frecvente de violență fizică și, prin urmare, la un nivel de frică fără precedent în unele țări.

Politicienii conducători și cei apropiați acestorra continuă să încurajeze în mod deschis ura față de jurnaliști. Președinții aleși democratic din două țări, Donald Trump în Statele Unite (locul 45) și Jair Bolsonaro în Brazilia (locul 107), continuă să denigreze mass-media și încurajează ura față de jurnaliștii din țările respective. „Cabinetul de ură” din jurul liderului brazilian orchestrează atacuri online la scară largă asupra jurnaliștilor care expun secretele guvernului. Președintele Bolsonaro și-a intensificat atacurile asupra presei de la începutul pandemiei de coronavirus, învinovățindu-o de „isterie” și panică.

CRIZA ADEVĂRULUI / ÎNCREDERII

Neîncrederea față de mijloacele media suspectate de difuzare sau publicare de știri contaminate de informații nesigure este într-o continuă creștere. Potrivit barometrului Edelman Trust, care studiază încrederea publicului în instituții, 57% dintre persoanele chestionate în ultimul său sondaj internațional au considerat că media la care au avut acces a fost „contaminată” cu informații care nu erau de încredere.

Subminați de această criză a încrederii,jurnaliștii devin ținte ale furiei publicului în timpul protestelor mari pe stradă care au loc în multe părți ale lumii, inclusiv Irak, Liban (locul 102), Chile (locul 51), Bolivia (locul 114) și Ecuador (locul 98), precum și în Franța (locul 32), în care jurnaliștii sunt și victime ale violenței poliției.

Într-un alt fenomen din ce în ce mai vizibil, grupurile activiste naționaliste sau de extremă dreapta au vizat în mod deschis jurnaliștii din Spania (locul 29), Austria (locul 18), Italia (locul 41) și Grecia (locul 65), în timp ce talibanii din Afganistan (locul 122) și unii fundamentaliști budiști din Myanmar (locul 139) nu au niciun fel de satisfacție cu privire la utilizarea violenței pentru a-și impune viziunea asupra lumii în mass-media.

CRIZA ECONOMICĂ

Transformarea digitală a adus la „îngenunchierea” mass-mediei din multe țări. Scăderea vânzărilor, a veniturilor din publicitate și creșterea costurilor de producție și distribuție legate mai ales de creșterea prețului materiilor prime au obligat organizațiile de știri să restructureze și să concedieze jurnaliști. În Statele Unite, de exemplu, jumătate din locurile de muncă în mass-media s-au pierdut în ultimii zece ani. Aceste probleme economice au consecințe sociale și au un impact asupra libertății editoriale a presei din întreaga lume. Ziarele aflate într-o situație economică mult mai slabă sunt în mod natural mai puțin capabile să reziste presiunii.

Criza economică a accentuat și fenomenele de concentrare a proprietății și, chiar mai mult, conflictele de interese, care amenință pluralismul și independența jurnalistică. Achiziția Central European Media Enterprises (CME) de către cei mai mari miliardari din Republica Cehă au alarmat mai multe țări din Europa de Est unde CME controlează canalele TV influente.

Consecințele concentrării sunt resimțite în Argentina (locul 64) și în Asia. În Japonia (locul 66), știrile sunt încă puternic influențate de șefii lor din „keiretsu”, conglomeratele deținute de mass-media, care îți pun pe primul loc interesele din afaceri. În Taiwan (locul 43) și Tonga (locul 50), motivele financiare – profitul – a încurajat mass-media să devină foarte polarizată și senzaționalistă, ceea ce o discreditează și mai mult și accentuează criza provocată de încrederea publicului în ea.