Prima pagină » Economic » „Greva semnăturilor”, efect neașteptat al anticorupției

„Greva semnăturilor”, efect neașteptat al anticorupției

Oficialii români se tem să semneze contracte de teamă să nu fie acuzați de corupție și întârzie din acest motiv împrumuturi și investiții de ordinul miliardelor de euro, relatează Bloomberg Businessweek.

În luna august, omul de afaceri Ion Țiriac a anunțat că renunță la planul de a dona 2 milioane de euro pentru construirea unui nou patinoar în București. Țiriac a declarat jurnaliștilor că a pierdut peste doi ani încercând să obțină aprobările necesare din partea guvernului, iar campania anticorupție i-a făcut pe funcționari reticenți să semneze chiar și documente de rutină.

„Se tem chiar să și respire pentru că asta i-ar putea aduce în birourile procurorilor anticorupție” spus omul de afaceri.

Agenția anticorupție analizează peste 10.000 de cazuri și sute de oficiali au procese penale, ca rezultat al campaniei șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, un procuror agresiv numit la conducerea instituției în 2013, notează Bloomberg.

Operațiunea, care seamănă cu campania „Mâini curate” din Italia anilor 1990, a doborât mai mulți politicieni de rang înalt, între care premierul Victor Ponta, care a demisionat în noiembrie după ce a fost acuzat de spălare de bani și complicitate la evaziune fiscală.

Fostul primar al Bucureștiului, Sorin Oprescu, a fost arestat în septembrie și acuzat de luare de mită.

Fostul ministru de Finanțe Darius Valcov a demisionat în martie anul trecut, în urma acuzațiilor că a utilizat fonduri obținute prin trafic de influență pentru a acumula lingouri de aur și picturi de Picasso și Andy Warhol.

Toți trei au negat acuzațiile care li se aduc.

În timp ce investigațiile continuă, proiectele de infrastructură sunt blocate.

Dietmar Dumlich, reprezentantul Băncii Europene pentru Investiții (BEI) în România, a spus că instituția a aprobat împrumuturi de 1,7 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură, dar nimeni nu vrea să semneze documentele pentru finanțare.

„Ne aflăm într-un blocaj”, a spus Dumlich.

România are mare nevoie de fonduri. Forumul Economic Mondial plasează România pe locul 85 din 144 în privința calității infrastructurii, cea mai slabă poziție între statele Uniunii Europene.

Starea drumurilor din România este considerată mai proastă decât cea din Bangladesh sau Camerun.

Unul dintre motivele stării proaste a drumurilor din România este că banii alocați pentru îmbunătățiri au ajuns deseori în buzunarele politicienilor și prietenilor acestora, a spus Victor Alistar, care conduce filiala din România a organizației Transparency International.

Investițiile publice în domeniul infrastructurii au fost un uriaș teren pentru corupție, a arătat Alistar.

Ministrul de Finanțe a anunțat în noiembrie că numai jumătate din fondurile publice bugetate pentru investiții de capital în 2015 au fost cheltuite, din cauza „ineficienței”.

Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a spus direct, anul trecut, că primarii din România au intrat într-o „grevă a semnăturilor”, de teamă să nu fie acuzați de încălcarea legilor achizițiilor.

Ministrul Justiției, Raluca Prună, a declarat însă pentru Bloomberg Businessweek că orice angajat al statului care aplică în mod corect legea nu are de ce să se teamă să își facă treaba.

Povestea proiectului de patinoar al lui Țiriac ilustrează problema. În octombrie, Țiriac, fost antrenor al jucătorilor de tenis Boris Becker și Goran Ivanisevic, a declarat la Realitatea TV că i-a propus fostului primar Oprescu înlocuirea actualului patinoar din București.

Cu o vechime de peste jumătate de secol, patinoarul a fost închis acum mai mulți ani, din cauza neplății facturilor la utilități.

Țiriac a spus că s-a angajat să investească 2 milioane de euro, cu condiția ca primăria să ofere terenul și că atragă finanțare de la Uniunea Europeană pentru acoperirea unor costuri.

Primarul a fost entuziasmat și a ajutat la identificarea „unui loc superb, în apropiere de primărie”, a spus Țiriac, care are afaceri în domeniul bancar, imobiliar și auto.

Ulterior, omul de afaceri a aflat că prefectul se opune aprobării planului. A durat șase luni să obțină semnăturile necesare și aprobarea consiliului local. Câteva săptămâni după vot, primarul l-a informat că secretariatul consiliului „a uitat să publice” decizia, care a devenit invalidă.

Țiriac intenționează în prezent să construiască singur patinoarul, pe un teren pe care îl deține în apropierea Bucureștiului.

Citește și