Prin bacșiș se înțelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus față de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum și restul dat de vânzător clientului și nepreluat de acesta în mod voluntar. Bacșișul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii, se arată în proiectul de ordonanță de urgență a Guvernului.
Este interzis firmelor să condiționeze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacșișului. Sumele încasate suplimentar, înregistrate fiscal și contabil, se evidențiază pe un bon fiscal distinct.
Firmele stabilesc, printr-un regulament de ordine interioară, dacă veniturile provenite din încasarea bacșișului rămân la dispoziția lor sau constituie o sursă de alte venituri care se distribuie salariaților.
Impozitarea propusă vizează taxarea bacșișului ca profit al operatorului economic în cazul în care acesta nu se distribuie salariaților, respectiv cu 16% pe profit sau 3% pe venit în cazul microîntreprinderilor, bacșișul nefiind cuprins în sfera TVA.
Dacă se decide repartizarea către salariați, se impozitează veniturile angajatului din alte surse cu 16%, prin reținere la sursă, iar sumele suplimentare nu sunt cuprinse în baza de impozitare a contribuțiilor sociale și a contribuțiilor sociale de sănătate.
La ora începerii programului de lucru, banii personali deținuți de angajații firmei care își desfășoară activitatea în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, sunt înregistrați într-un registru de bani personali, special întocmit în acest sens.
Orice sumă de bani înregistrată în plus față de suma înregistrată la ora începerii programului de lucru nu reprezintă sumă justificată prin registrul de bani personali. Modelul, conținutul registrului de bani personali precum și procedura de înregistrare a acestuia la organul fiscal, se aprobă prin ordin al ministrului Finanțelor Publice până vineri, 17 aprilie 2015.
La solicitarea organelor de control, atunci când se află în incinta unității de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor în care își desfășoară activitatea și în timpul programului de lucru, angajații operatorului economic sunt obligați să prezinte sumele de bani aflate asupra lor.
Dacă diferența constatată de inspectorii fiscali este de până 1% inclusiv, dar nu mai mult de 100 lei inclusiv, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, fapta se sancționează cu avertisment.
Pentru diferențe peste 1%, dar până în 100 lei, se aplică amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei. În cazul unei diferențe între 100 lei și 1.000 lei inclusiv, dar mai mică de 1% din valoarea înregistrată
în casa de marcat, amenda este cuprinsă între 10.000 lei și 15.000 lei, iar dacă este peste 1% amenda urcă la 20.000 lei și se suspendă pentru 30 de zile activitatea operatorului economic pentru unitatea de vânzare la care s-a constatat contravenția, începând cu cea de-a doua abatere constatată într-un interval de doi ani.
Dacă diferența este mai mare de 1.000 lei, dar sub 1% inclusiv, amenda este între 20.000 lei și 25.000 lei, iar dacă depășește 1% sancțiunea ajunge la 30.000 lei, cu suspendarea pentru 30 de zile a activității, de la a doua abatere într-un interval de 2 ani.
„Diferențierea sancțiunilor în cadrul celor trei paliere valorice în sumă fixă, respectiv sub 100 lei, între 100 lei și 1.000 lei, respectiv peste 1.000 lei, s-a realizat în funcție de ponderea valorică a
diferențelor neînregistrate fiscal, față de valoarea totală înregistrată fiscal până la ora controlului”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului.
Guvernul estimează că va colecta la bugetul de stat, în urma fiscalizării bacșișului, 154 milioane lei în acest an, 300 milioane lei anul viitor, 319 milioane lei în 2017 și 338 milioane lei în 2018, respectiv 1,11 miliarde lei în circa trei ani și jumătate.