Guvernul a împrumutat 200 de milioane de euro și dă banii liceenilor ca să ia BAC-ul. Cum funcționează programul „Sprijin la bacalaureat, acces la facultate”

Ministerul Educației a supus dezbaterii publice, miercuri, proiectul de Hotărâre privind aprobarea Programului Național „Sprijin la bacalaureat, acces la facultate”, care ar urma să se defășoare pe o perioadă de șapte ani, începând cu septembrie 2015.

Tot miercuri, după ședința săptămânală, Guvernul a anunțat că a aprobat actul normativ, cu precizarea că programul va fi derulat pe o perioadă de 7 ani și va începe în septembrie, cu anul școlar 2015-2016.

Beneficiarii programului vor fi elevii din liceele cu rezultate scăzute la examenele de bacalaureat și studenții din primii ani de facultate din instituțiile publice de învățământ superior.

Perioada de acordare a sprijinului va fi de maximum patru ani pentru licee și de cel mult trei ani pentru instituțiile de învățământ superior. Finanțarea Programului Național „Sprijin la bacalaureat, acces la facultate” va fi asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării Științifice, cu încadrarea în sumele alocate anual cu această destinație și din alte surse legal constituite.

Prin acest program se urmărește reducerea ratei de abandon școlar în anii terminali ai învațământului liceal la 3,5%, creșterea ratei de participare și de promovabilitate la examenul de bacalaureat la 59% în liceele cu performanțe slabe, creșterea ratei de înscriere în învățământul superior și reducerea abandonul școlar în primul an de facultate.

Sprijinul constă în acordarea de granturi liceelor și instituțiilor de învățământ superior de stat, în baza unor criterii de eligibilitate care urmează să fie stabilite prin ordin al ministrului Educației, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern, la fel ca și cuantumul sprijinului și metodologia de implementare.

În vederea realizării obiectivelor acestui program, a fost aprobat de către Guvern și președintele României un Memorandum privind contractarea de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare a unui împrumut. În 16 martie, BIRD a aprobat împrumutul.

Guvernul arăta, în ianuarie, când a avizat contractarea de la BIRD a unui împrumut în valoare de 200 de milioane de euro pentru susținerea implementării proiectului privind învățământul secundar, că de acest sprijin vor beneficia 1.160 de licee din mediul rural și urban, respectiv toate liceele care nu au înregistrat rezultate bune la examenul de bacalaureat.

Părăsirea timpurie a școlii este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au finalizat cel puțin nivelul secundar inferior – echivalentul clasei a opta – și care nu mai urmează nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională.

În condițiile în care ținta UE este de 10%, România și-a propus să atingă până în 2020 o valoare a părăsirii timpurii a școlii de 11,3%, plecând de la 17,3% în 2013, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

În documentul citat se mai arată că motivele principale pentru care elevii abandonează liceul sau nu reușesc să promoveze examenul de bacalaureat sunt de natură pedagogică, financiară sau personală.

Motivele de natură pedagogică vizează calitatea scăzută a serviciilor educaționale furnizate în licee, elevii nefiind pregătiți la un nivel satisfăcător, ceea ce conduce la eșec și abandon. Motivele financiare fac referire la costurile directe ridicate pe care le presupune frecventarea cursurilor, cum ar fi transportul, subzistența și cărțile. Motivele personale includ evenimente care nu țin de voința elevului, cum ar fi migrația părinților, lipsa de informare cu privire la beneficiile școlarizării, discriminarea sau stigmatizarea în mediul școlar, precum și opțiuni lipsite de viziune, cum ar fi faptul că elevii mai degrabă doresc să realizeze un venit sau să dispună de timp liber, în loc să meargă la școală.

Din cauza discrepanței semnificative în ceea ce privește rata de absolvire a învățământului secundar superior între populația de etnie romă și cea de altă etnie, programul va acorda o atenție deosebită constrângerilor acestor elevi și studenți, dar nu în mod exclusiv.

„Pentru anumite grupuri dezavantajate, accesul la o educație de calitate este o provocare. De exemplu, în învățământul postobligatoriu, există o discrepanță majoră, în ceea ce privește rata participării școlare, între persoane de etnie romă și cele de altă etnie, în special pentru grupa de vârstă 16-19 ani, mai puțin de 25% dintre tinerii romi fiind elevi, comparativ cu mai mult de 75% pentru populația non-romă”, mai scriu inițiatorii proiectului, în nota de fundamentare.

Pe de altă parte, rata înscrierilor în învățământul secundar superior este ridicată, însă tranziția către învățământul superior este mult scăzută, din cauza abandonului școlar în creștere și a rezultatelor slabe la examenul de bacalaureat.

Din datele Institutului Național de Statistică (INS) reiese că rata brută a înscrierilor în învățământul superior a crescut de la 75% la 94,9% din 2005 până în 2012. În anul școlar 2012-2013 erau înscriși 776.616 elevi în 1.605 de licee din România. Cu toate acestea, media abandonului școlar la nivelul liceelor a crescut de la 2,2% la 3,8% din 2009 până în 2011, în procent mai mare în liceele tehnologice (5,3% în 2011), precum și în liceele din mediul rural, respectiv aproximativ 7% în clasa a XI-a în 2012.

În aceeași perioadă, rata de absolvire cu diplomă de bacalaureat a elevilor în vârstă de 18 ani s-a diminuat de la 63,4% la 39,2%, în mare parte din cauza modificării procedurilor de derulare a examenului. În medie, rata de absolvire la bacalaureat a scăzut de la 78% la 58% din 2009 până în 2013, rezultate mai scăzute fiind înregistrate la liceele tehnologice (aproape 20% în unele cazuri).

Astfel, datele arată că, în anul școlar 2013-2014, 100.000 de elevi fie nu au promovat examenul de bacalaureat, fie nu au participat la acest examen.

În învățământul superior, provocările cu care se confruntă studenții, în primii ani, sunt considerate similare cu cele care conduc la o rată scăzută a tranziției de la învățământul liceal la învățământul superior. Astfel, 20.000 de studenți au abandonat studiile universitare, în anul academic 2013-2014, în primii doi ani de studiu, se mai arată în nota de fundamentare a proiectului.

Studenții considerați în situație de risc de abandon a universității fac parte, de regulă, din următoarele categorii: cei care au intrat la universitate cu note mici la examenul de bacalaureat; cei care provin din mediul rural sau grupuri socio-economice dezavantajate; studenți de etnie romă.

„Acești studenți se confruntă deseori cu probleme academice și de adaptare în timpul anilor universitari, probleme care conduc la rezultate inferioare colegilor de an și la o tendință de izolare socială în comunitatea universitară. Fără un sprijin adecvat, acești studenți sunt prea puțin în măsură să identifice modalități adecvate prin care să evite rezultatele scăzute și părăsirea timpurie, care pe termen lung au ca efect excluziunea socială”, susține Ministerul Educației.

Obiectivele Programului Național sunt în concordanță cu strategia Europa 2020, dar complementare priorităților finanțate din fonduri nerambursabile structurale în cadrul viitoarei perioade de programare 2014-2020, ambele punând accent pe grupuri dezavantajate, îmbunătățirea calității în educație, reducerea abandonului și creșterea participării în învățământul superior.

Toate activitățile propuse în program se subscriu legilor și reglementărilor naționale în domeniu, în special Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, a precizat MECS.