Guvernul cinstește cu 1 milion de euro prietenia româno-chineză. Care sunt „comorile României”, trimise la Beijing

După ce anul trecut Muzeul Național de Istorie a României a găzduit expoziția „Comorile Chinei”, ce includea și faimoasa armată de teracotă din dinastia Qin, instituția din Capitală va răspunde anul acesta cu un eveniment similar. Este vorba despre expoziția „Comorile României”, ce urmează a fi deschisă la Beijing în luna septembrie.

Pentru acest demers bugetul Ministerului Culturii a fost suplimentat de Guvern cu aproape un milion de euro (4,9  milioane de lei), bani alocați din Fondul de rezervă bugetară, la dispoziția Guvernului. Potrivit notei de fundamentare a hotărârii, banii urmează să asigure cheltuielile de asigurare și transport a patrimoniului, transportul curierilor, inspectorilor și oficialilor, precum și pregătirii unui catalog destinat evenimentului.

De asemenea, tot părții române îi va reveni și sarcina acoperirii cheltuielilor de transport cazare, masă și diurnă a unor specialiști ce vor susține o conferință științifică despre descoperirile arheologice și patrimoniul artistic medieval românesc, ce va fi organizată la Beijing în aceeași perioadă.

EXTERNE Un om al străzii din Germania a trecut de la agonie la extaz și invers, după ce a primit o MOȘTENIRE mare. S-a îmbătat și a pierdut banii într-o gară

20:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

Pe de altă parte, chinezii vor suporta cheltuielile de transport intern și securitate, de organizare a expoziției, cazarea, masa și diurna curierilor și oficialilor, editarea catalogului pregătit de români și publicitatea, se arată în același document.

„Așa cum s-a întâmplat când noi am găzduit Comorile Chinei, când partea chineză și-a asigurat anumite servicii, iar noi altele, așa se va întâmpla și acum”, a precizat pentru gândul Ernst Oberlander-Târnoveanu, directorul MNIR. „Atunci noi am tipărit catalogul pregătit de partea chineză, acum ei se vor ocupa de editarea catalogului nostru. Fiecare va suporta anumite cheltuieli, firește. Desigur, cea mai mare parte a cheltuielilor, aproape 80%, privește asigurarea obiectelor și transport. Este vorba de 10-12 tone”, a mai spus acesta.

Expoziția, „un pandant al expoziției Comorile Chinei„

Anul trecut, România a cheltuit 650.000 de euro pentru „Comorile Chinei”, expoziție ce a avut în doar trei luni peste 50.000 de vizitatori, adică „mai mulți decât are muzeul în tot anul”, a precizat directorul MNIR.

Ideea organizării expoziției aparține Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), căruia ulterior i s-au alăturat și alte instituții similare din România: „În total sunt 24 de muzee din întreaga țară, din București și din provincie, printre care Muzeul Național de Artă a României, Complexul Muzeal Moldova din Iași și Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova”, a afirmat directorul MNIR. Pe de altă parte, Oberlander-Târnoveanu, s-a declarat dezamăgit de refuzul primit din partea unor muzee de a participa la acest eveniment.

„Din păcate, am întâmpinat și refuzuri de la muzee de la care chiar nu mă așteptam”, a afirmat el, dând, printre altele,  exemplul Muzeului de Istorie și Arheologie Piatra Neamț. „Au fost invocate diverse motive… Fie că nu au personal pentru asta, fie că nu au timp…”, a adăugat acesta.

Expoziția, „concepută ca un pandant al expoziției Comorile Chinei” va include diverse obiecte de patrimoniu ce datează din perioada neoliticului și până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, precum vase, bijuterii, icoane și monede, a mai precizat Oberlander-Târnoveanu.

Conform textului notei de fundamentare a hotărârii Guvernului, semnată de ministrul Culturii la acea vreme, Gigel Știrbu, expoziția „Comorile României” va reuni 600-700 de obiecte arheologice și de artă – ceramică, arme, podoabe și accesorii vestimentare, vase sacre și profane din aur, argint și bronz, sculpturi din piatră, ceramică și metal, țesături istorice, icoane, fresce și monede -, ce datează din paleoliticul final, epoca bronzului și prima epocă a fierului, epoca geto-dacică, romană, medievală românească.

Toate acestea reprezintă, potrivit documentului, o bună ocazie de a prezenta publicului chinez „bogăția și originalitatea patrimoniului nostru cultural, contribuția strămoșilor românilor și a românilor la civilizația umanității, istoria noastră reflectată, în mod nemijlocit, de documente arheologice și capodopere ale artei preistorice, antice și medievale din spațiul românesc”.

Realizarea expoziției „nu reprezintă doar un gest de politețe față de eforturile făcute de această țară, care a oferit condiții extrem de generoase, posibilitatea publicului românesc de a lua contact cu capodopere ale civilizației chineze, dar este și un act imporant de politică culturală din partea Guvernului României”, se mai arată în nota de fundamentare a HG-ului.

Inițiatorul mai amintește că, „deși în ultimii 40 de ani China a organizat în România două foarte mari expoziții de arheologie cu patrimoniu original de primă importanță (în decembrie-februarie 1973-1974 și aprilie-august 2013), fără a mai menționa altele de dimensiuni mai mici, dar nu lipsite de valoare, partea română nu a organizat, până în prezent, nimic similar în China”, fapt ce reprezintă o „lipsă reciprocitate și un dezechilibru în raporturile culturale dintre cele două părți”.

Dragnea: Sperăm să deschidem expoziția în septembrie

De asemenea, vicepremierul Liviu Dragnea a apreciat că evenimentul va fi și un prilej prin care vor fi sărbătoriți cei „65 ani de relații economice și de prietenie între România și China”.

„Vor fi expuse în China obiecte de patrimoniu inestimabile ale României. Sperăm să deschidem această expoziție în luna septembrie. În China s-au purtat discuții, printre altele, și despre sărbătorirea a 65 ani de relații economice și de prietenie între România și China. În acest context, 2014 e un an important și în cadrul acțiunilor specifice acestui an sunt și acțiuni culturale printre care și această expoziție extrem de importantă”, a afirmat Dragnea.

Expoziția „Comorile României” va fi deschisă la Beijing timp de trei luni, perioadă în care se așteaptă să fie vizitată de un număr mai mare de persoane „decât adună toate muzeele României la un loc, într-un an”, apreciază Ernst Oberlander-Târnoveanu.

Directorul MNIR a arătat că se negociază cu reprezentanții chinezi pentru a expune obiectele de patrimoniu și în alte centre importante din China.