Guvernul schimbă regulile în cazul plagiatelor. Ce prevede ordonanța care i-ar putea lăsa pe Ponta și pe Oprea fără titlul de doctor

Au trecut aproape patru ani de când Comisia de Etică a Universității București a confirmat dezvăluirile presei și a stabilit că fostul premier Victor Ponta și-a plagiat lucrarea de doctorat. Universitatea a solicitat încă de atunci ministerului Educației să îi retragă titlul de doctor lui Ponta, însă acest demers s-a lovit de lipsa unei legislații clare și a unui precedent în materie. Acesta a fost primul caz răsunător de plagiat, în care a fost implicat un demnitar de rang înalt. Au urmat apoi și alții, precum fostul vicepremier Gabriel Oprea, ministrul de Interne Petre Tobă, secretarul de stat de la Educație Ștefania Duminică, omul de afaceri Gheorghe Copos sau fostul președinte al CJ Mehedinți Adrian Duicu.

Cazurile în care Universitatea București s-a sesizat și a investigat aceste acuzații de plagiat dovedite de presă s-au lovit inevitabil de aceleași obstacole ale lipsei de procedură. Acestea au fost cazurile fericit, în care o universitate s-a sesizat, pentru că în cazurile plagiatelor de care au fost acuzați doctoranzi ai universităților „necivile” – de Apărare sau cea a SRI, acestea nu au dat vreun semnal că anchetează cazurile.

Acum, ministerul Educației va pune joi, pe 11 februarie, în dezbatere publică, Ordonanța de Urgență și Hotărârea de Guvern prin care se va modifica modalitatea prin care se acordă și se retrag titlurile de doctor.

Tot săptămâna aceasta, Executivul va fi înștiințat printr-o notă, urmând ca săptămâna viitoare cel mai devereme, cele două documente să ajungă pe masa Guvernului. Practic, prevederile acestea vor detalia exact care va fi responsabilitatea universităților în procedura analizei unei teze de doctorat și a acordării/retragerii titlurilor de doctor.

Mai mult, o școală doctorală care se va abate de la etica universitară riscă să fie închisă, a atras atenția ministrul Educației.

„Săptămâna aceasta, miercuri, o să fie o notă de informare către colegii mei, pentru a le transmite toți pașii care urmează să fie făcuți. Joi vom avea încărcate, pentru consultare publică, două documente. Unul este o Ordonanță de Urgență pentru modificarea Legii Educației, astfel încât să avem un cadru clar privind acordarea și retragerea titlurilor de doctor, al doilea document este o Hotărâre de Guvern care modifică codul studiilor doctorale, care detaliază lucrurile din Legea Educației. Mă aștept să fie destul de multe puncte de vedere, abordări și discuții. Important este că e un cadru pragmatic, simplu, nu simplist și clar, care definește sau reafirmă puternic faptul că responsabilitatea doctoratului este la universități. Vom păstra încă, la nivel de minister, posibilitatea unei linii de apel”, a spus, pentru MEDIAFAX, ministrul Educației.

Curaj: Universitatea va avea rolul cheie. Cine poate fi sesizat cu suspiciunile de plagiat

În privința procedurii de acordare a titlului de doctor prin ordin de ministru, Curaj a amintit că în anii ’90, legea arăta clar că universitățile atribuie titlurile de doctor, însă Legea Educației din 2011 are alt sistem, prin care titlul de doctor se acordă prin ordin al ministrului Educației.

„În dispozițiile tranzitorii care vor fi în ordonanța de urgență, deci în lege, lucrurile acestea vor fi precizate, dar încă o dată: universitatea va avea rolul și responsabilitatea cheie. Atunci când decide, va semna prin reprezentantul ei sau dacă este Academia Română, prin președintele Academiei Române. După aceea, dacă este cazul va ajunge la minister și la ministru”, a subliniat ministrul Curaj.

În cazul în care există suspiciuni de plagiat și comisiile de etică din cadrul universităților nu se autosesizează, Curaj spune că legea spune că pot fi făcute sesizări argumentate de către oricine, doar să nu fie anonime:

„Se va putea solicita atât universității, Academiei Române cât și Ministerului Educației la CNATDCU (Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare). CNATDCU nu va avea rol de instanță, în esență are rol de a se asigura că procesul de acordare a titlurilor de dcotor este de calitate. Dar, în cazul proceselor privind contestațiile, la limită va putea să se adreseze unor experți independenți care să-și pună părerea, iar părerea lor să se întorcă spre universități la nivel de aplicare. Și la Comisiile de Etică de la nivelul universităților vom avea explicit în lege că le recomandăm ca, în analiza dosarelor, să facă apel la experți independenți în afara consiliilor lor de etică și în afara universităților în cauză”, a spus Curaj.

De asemenea, el a mai detaliat și cum va fi făcută evaluarea școlilor doctorale de către experți internaționali.

„Eu am mare încredere în responsabilitatea universităților din România. Din acest motiv, prin contractul de finanțare al universităților publice, le-am solicitat să își facă autoevaluarea școlilor doctorale până în vară, să prezinte acest raport în ședință de Senat și să-l facă disponibil public. Asta este autoevaluarea care se va termina până în toamnă. Între timp, pregătim un proiect în care vom utiliza bani europeni, pentru a ne asigura că vom avea în următorii doi ani, o evaluare internațională astfel încât să avem încredere că recuperăm toată pierderea de imagine pe care am suferit-o în ultimii ani”, a spus ministrul Educației.

Întrebat dacă vor exista și sancțiuni pentru școlile doctorale care se abat de la etica academică, Curaj a spus că în mod sigur, da.

„Pot fi suspendate, pot fi închise. Acum, spre exemplu, lucrăm la o Hotărâre de Guvern prin care închidem trei universități private”, a mai spus ministrul.

Nu în ultimul rând, Curaj spune că în curând va începe și o discuție în legătură cu evaluarea universităților.

„Poate ar fi simplu și eficient să ne uităm la ranking-urile internaționale și am pune niște coeficienți în funcție de unde se regăsesc universitățile românești în aceste ranking-uri. Am pica într-un păcat enorm, în care am spune că universitățile nu contează decât pentru cercetare, dar ele au roluri multiple: de a forma, de a educa, de a face cercetare, de a răspunde comunității. Niciodată nu am avut destulă deschidere de a ne întreba cum putem sprijini mai bine universitățile care își fac treaba foarte bine la nivel regional, care alimentează cu forță de muncă bună, în zone care se dezvoltă foarte bine, dar poate nu fac cercetare. De ce trebuie să facă cercetare de vârf la nivel internațional? Poate ele fac un lucru foarte bun, pregătesc o forță de muncă înalt-calificată care răspunde nevoii la nivel regional și uneori internațional. De ce nu ne gândim la toate aceste lucruri și că am putea da mai multă libertate administrației locale să finanțeze universitățile? Poate așa universitățile ar avea mai multe resurse, am avea mai multe burse, am discuta mai ușor de acces și echitate. Toate lucrurile acestea ar trebui puse la un loc, nu numai niște criterii fixe, pe care realitatea ultimilor ani ne-a arătat că nici măcar noi nu suntem toți de acord cu ele. Universitățile sunt templul modern al democrației participative. Dacă uităm lucrul acesta și rolul universităților, vom pierde mult din șansa României pe termen mediu și lung”, a mai spus, în interviul acordat Agenției MEDIAFAX, ministrul Educației Adrian Curaj.

Cum a fost „albit” dosarul de plagiat al lui Victor Ponta

O primă decizie de plagiat în cazul lui Victor Ponta a fost „desființată” prin ordin de ministru odată cu organismul care a dat-o, Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare. O a doua, cea a Consiliului de Etică al Universității din București, nu a fost luată în seamă pe motiv că forul nu avea competența de judecată. Consiliul de etică de pe lângă Ministerul Educației a decis însă că teza respecta legislația din 2003, când a fost susținută, iar Parchetul lui Tiberiu Nițu a dat un NUP, pe baza expertizei Oficiului Român pentru Drepturi de Autor, potrivit căruia plagiatul nu poate fi dovedit, printre altele, pe motiv că fonturile folosite la redactare sunt altele.

În 2003, fostul premier Victor Ponta a obținut titlul de doctor în drept la Universitatea din București cu teza „Curtea Penală Internațională”, coordonatorul lucrării fiind Adrian Năstase, atunci premier în funcție. În 2012, săptămânalul britanic de știință „Nature” a publicat în ediția online știrea potrivit căreia Ponta a fost acuzat de plagiat în legătură cu teza de doctorat. Materialul din „Nature” despre plagiat a fost preluat de presa românească și internațională. Ponta a respins acuzațiile și a declarat că este vorba de un joc politic, pe fondul unei dispute între Guvernul și președintele României, pe atunci Traian Băsescu, pe tema reprezentării României în cadrul Consiliului European.

Lucrarea de doctorat a premierului a fost analizată de Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, care a decis, în 29 iunie 2012, că premierul a plagiat în lucrarea sa de doctorat, fiind propusă atunci Ministerului Educației retragerea titlului de doctor. Acest Consiliu a fost dizolvat de Guvernul Ponta.

Pe 19 iulie 2012, Consiliul Național de Etică din cadrul Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică a anunțat că titlul de doctor al lui Victor Ponta a fost obținut în concordanță cu legislația în vigoare în 2003 și calificarea de plagiat în cadrul tezei sale de doctorat nu se poate susține.

Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității București, cea sub egida căreia a fost făcut doctoratul, a hotărât că Victor Ponta a plagiat, în teza de doctorat o treime din lucrare fiind copiată, „prin preluarea integrală de blocuri de text, de rânduri sau prin inversarea unor blocuri de text în raport cu sursele”.

De atunci, solicitarea pentru retragerea titlului de doctor al lui Victor Ponta a ajuns pe mesele a trei miniștri ai Educației, fără să se întâmple ceva în acest sens.

Ancheta plagiatului lui Gabriel Oprea, stârpită din fașă

Fostul vicepremier Gabriel Oprea și-a copiat mare parte din teza de doctorat din alte surse, fără să citeze corect academic, au arătat anchetele presei. Oprea era el însuși conducător de doctorate, adunând sub aripa sa mai multe personaje din justiție și politică, care au devenit doctori sub coordonarea sa. Și tezele acestora prezintă suspiciuni majore de plagiat, au arătat anchetele presei.

În luna iulie 2015, Comisia de Etică a Universității București a decis să se autosesizeze și să examineze teza cu titlul „Procedura plângerii prealabile”, susținută de Oprea în anul 2000, la Facultatea de Drept a Universității din București, după ce în presă au apărut informații privind un posibil plagiat.

„Legea ne-a obligat, cum se întâmplă în cazul demnitarilor, să transmitem autosesizarea la Consiliul Național de Etică. Consiliul Național de Etică a dat verdictul atât de rapid, încât nici măcar nu am apucat să le transmitem ce începuserăm noi să analizăm”, povestea profesorul Marian Popescu, șeful Comisiei de Etică a UB, pentru gândul.

Potrivit lui Marian Popescu, la Consiliul Național de Etică au ajuns atât autosesizarea Comisiei, cât și o sesizare, făcută de o altă persoană, dar având același obiect. Iar Consiliului Etică, aflat în subordinea Ministerului Educației, a dat, în timp, record verdictul: „nu se confirmă”.

„Bibliografia consultată a fost bine valorificată de autor în cuprinsul tezei de doctorat, iar în procesul de documentare au fost selectate și citate din lucrările folosite, idei și informații semnificative asupra problematicii analizate; (…) indicarea prin notele de subsol a lucrărilor consultate și a autorilor acestora se înscrie în cerințele care trebuie respectate în procesul de elaborare a unei lucrări știintifice, cerințe impuse de dispozițiile legale în vigoare la data elaborării tezei”, se arăta în verdictul Consiliului.

În acel moment, în lipsa unui temei legal care să îi permită să dea un verdict pe lucrarea unui demnitar, Comisia a renunțat oficial să mai dezbată subiectul tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea, spune Marian Popescu.

Acesta a continuat însă să examineze, pe cont propriu, lucrarea de doctorat a vicepremierului și vorbește, în nume personal, despre concluziile la care a ajuns. „Trebuia să fac acest lucru, trebuia să merg până la capăt. Este vorba, în mod sigur, despre un plagiat. O să le atrag tovărășește atenția celor de la Consiliu că, în lucrarea lui Gabriel Oprea, sunt zeci de pagini copiate integral. În afară de pasajele semnalate în presă, am găsit și altele, preluate din alte lucrări, fără citarea sursei. Ceea ce s-a întâmplat este de domeniul evidenței”, spunea Marian Popescu, care a arătat ulterior, într-o analiză personală, că Oprea și-a plagiat doctoratul.