Guvernul sesizează DNA după ce a descoperit nereguli în activitatea Poștei din 2009-2011

Guvernul va sesiza Direcția Națională Anticorupție pentru nereguli descoperite în activitatea Poștei Române din perioada 2009-2011, legate de încălcarea de către fosta conducere a companiei a normativelor legale de cheltuieli, cu posibile fapte penale asociate cu infracțiunea de abuz în serviciu.

Neregulile au fost identificate de către inspectorii Corpului de Control al premierului, care au calculat pentru intervalul 2009-2011 o pierdere totală de peste 485 milioane lei la nivelul companiei Poșta Română, au declarat agenției MEDIAFAX surse oficiale.

Corpul de control al primului-ministru a finalizat acțiunea de control la Poșta Română, iar raportul redactat arată că, în anii 2009, 2010 și 2011, conducerea Poștei, respectiv Consiliul de Administrație și conducerea operativă, a pus în executare bugetele de venituri și cheltuieli cu încălcarea hotărârilor Adunării Generale a Acționarilor, prin care aceste bugete au fost aprobate, și prin încălcarea dispozițiilor imperative ale actelor normative (hotărâri de guvern) care au aprobat respectivele bugete.

Încălcarea dispozițiilor imperative ale actelor normative care au aprobat bugetele de venituri și cheltuieli ale CN Poșta Română, aferente anilor 2009, 2010 și 2011, s-a realizat prin depășirea limitelor maximale ale cheltuielilor totale aprobate și fără a se respecta prevederea legală ca nivelul cheltuielilor să fie proporțional cu veniturile efectiv realizate, este concluzia inspectorilor.

„Modul în care a acționat conducerea Poștei Române a determinat înregistrarea de către companie a unor pierderi în sumă totală cumulată de 485.512.396 lei, sumă care rezultă din cumularea pierderilor anuale înregistrate în perioada 2009-2011”, potrivit raportului de control.

La capitolul concluzii, raportul conține ideea că au fost constatate mai multe „fapte posibile de natură penală care s-ar asocia cu infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată”.

„Din acest motiv, în cel mai scurt, raportul va fi înaintat Direcției Naționale Anticorupție”, au declarat pentru MEDIAFAX sursele citate.

Premierul Victor Ponta a anunțat, în luna mai, că va trimite Corpul de Control să verifice situația de la Poșta Română, aflată în pericol de insolvență, spunând că fosta conducere a companiei, cu asistența juridică a unui avocat „cunoscut colegilor din PNL”, a pierdut toate procesele aflate pe rolul instanțelor, în dosare cu sume cumulate de 103 milioane lei, și înregistrează datorii de 110 milioane lei către ANAF.

Șeful Guvernului a precizat că acțiunile de control vor începe joi și vor fi derulate împreună cu inspectorii ministerelor de Interne și Finanțelor

Avocatul Valeriu Stoica (membru PDL) a transmis atunci că șeful Guvernului face confuzie între „sancționarea contravențională” a Poștei de către Consiliul Concurenței și „cererea de suspendare a executării” deciziei, precizând că nu a reprezentat compania „în cadrul investigației de concurență”.

Tot în luna mai, ministrul Comunicațiilor, Dan Nica, a declarat că Poșta Română a înregistrat în ultimii trei ani pierderi de aproape 500 milioane lei, pentru că „a fost furată mult și sistematic” de protejații cuplului Boc-Anastase.

„Cuplul Boc-Anastase mai avea puțin și băga Poșta Română în faliment, o societate cu peste 35.000 de angajați și o vechime de 120 de ani. În intervalul 2008-2010, Poșta a acumulat pierderi de 485 milioane de lei, la care se adaugă o amenda aplicată de Consiliul Concurenței, de peste 100 milioane de lei, plus o serie de obligații de plată către diverși furnizori și bugete ale statului de peste 400 milioane de lei”, a spus Nica.

El a adăugat că, fără măsurile de restructurare care vor fi aplicate în perioada următoare, Poșta Română ar fi intrat în faliment începând cu 13 iunie.

„Fostul director general al Poștei Daniel Neagoe a fost unul dintre protejații Robertei Anastase. Aproximativ 80-90.000 euro au costat «contractele-cadou» atribuite fără licitație de fostul director general al Poștei societății Mefisto Com SRL din orașul său de baștină, Breaza, pentru a presta pentru operator servicii din domeniul construcțiilor. Firma are sediul la adresa domiciliului mamei lui Neagoe”, a spus Nica.

Ministrul a spus că ultima plată către Mefisto Com SRL s-a făcut în aprilie, la finalul mandatului fostului șef al Poștei Române.

Un alt contract „păgubos” pentru Poștă a fost cel încheiat cu Alfa Medical Service, al cărui obiect a fost, potrivit lui Nica, „furnizarea de servicii medicale cu dedicație și, multă vreme, inexistente”.

„În perioada septembrie-decembrie 2010 au fost plătiți 1.392.893 lei fără ca dosarele angajaților să fie cerute timp de un an de la societatea care a prestat anterior aceste servicii medicale. Raportul Curții de Conturi arată clar că s-au plătit servicii fără contraprestație. Valoarea totală a contractului a fost de șase milioane de euro. Contractul a fost atribuit prin procedură de negociere fără publicare, deci fără licitație, și cu încălcarea OG 34/2006”, a spus Nica.

Ministrul s-a referit și la două contracte derulate de Poșta Română cu Terradox și Promotional Interservice, firme cu aceiași asociați.

„Șase milioane de euro a costat aplicația software METER-NET și niște echipamente de francat, achiziționate în 2011 de la Promotional Interservice, în condițiile în care un serviciu similar era deja dezvoltat prin forțe proprii de Poșta Română, la costuri mult mai mici. Mentenanța echipamentelor a costat 1,26 milioane de euro pentru doar cinci luni, bani încasați de cele două firme, în condițiile în care acest fapt nu s-a justificat tot timpul”, a arătat Nica.

El a mai spus că achiziționarea aplicației software METER-NET s-a realizat prin negociere, fără publicarea unui anunț de participare, pentru că aplicația software a fost considerată ca fiind singura compatibilă cu echipamentele deținute deja de operator.

„Un alt contract păgubos de la cap la coadă a fost cel cu Smart Telecom Solution, societate cu un singur angajat. Denunțarea contractului a costat Poșta cinci milioane de euro. Contractul cu Smart era unul de asociere pentru facilitarea plăților prin POS-uri în ghișeele deja informatizate ale Poștei Române, care puteau încasa acele plăți, fără a fi nevoite să împartă comisionul cu furnizorul”, a spus Nica.

Ministrul a făcut referire și la alte contracte, pe care le-a catalogat „mari tunuri imobiliare”.

„Iată câteva exemple. Poșta Română a încheiat în 2010 cu Tegolino Iași un contract de 1,8 milioane de euro pe cinci ani pentru închirierea de birouri. În Constanța, operatorul plătește 9.000 de euro/lună pentru birouri, în condițiile în care deține propria clădire în oraș. Un caz similar este la Piatra-Neamț, unde se plătește 7.000 de euro/lună pentru închirierea de birouri, iar sediul Poștei a fost lăsat intenționat să se degradeze”, a afirmat Nica.

La Bacău, operatorul poștal plătește 10.000 de euro/lună pentru închirierea de spații de parcare.

„Banii sunt încasați de Transport Public SRL Bacău. Poșta are parcare proprie în acest oraș. Parcarea închiriată se afla în câmp, în afara orașului, iar asfaltul din contract era de fapt o pajiște. De asemenea, Poșta plătește 10.000 euro/lună pentru o parcare la Iași, deși mașinile puteau fi parcate tot în spațiile Poștei. Banii au fost achitați firmei Shoes SRL”, a spus Nica.

Ministrul a vorbit și despre sucursala Fabrica de Timbre, care a fost transformată în „tiparniță a materialelor de promovare ale Partidului Democrat-Liberal”.

„Printre exemple se numără materiale pentru Alianța pentru Teleorman PD-L și PNȚ-CD, pentru Mircea Man, președintele Consiliului Județean Maramureș, pentru Mihail Hârdău – PDL Cluj, Daniel Buda – PD-L Cluj, Dorin Petrescu, Sorina Plăcintă, Daniel Humelnicu, Marian Ovidiu – senator PD-L Arad. Hârtia și prețul de execuție al acestor materiale era, evident, sub prețul pieței, situație care a adus pierderi sucursalei”, a spus Nica.

Potrivit datelor prezentate de Nica, obligațiile de plată cu risc mare ale operatorului poștal însumează 394,7 milioane de lei, din care amenda Consiliului Concurenței – 103,37 milioane de lei, datoria la bugetul de stat (ANAF) – 97,74 milioane de lei, servicii financiare – 144 milioane de lei, obligații curente (salarii pentru aprilie) – 19,6 milioane de lei și linii de credit datorate băncilor – 30 milioane de lei.

„De asemenea, obligațiile de plată către furnizori însumează 82,53 milioane de lei, din care G4S- 49,88 milioane de lei, Grupul Industrial Român – 4,4 milioane de lei, IBM – 4,1 milioane de lei, G4S – 2,8 milioane de lei, Blue Air – 1,8 milioane de lei și Rompetrol – 1,7 milioane de lei. Pe partea de venituri, Poșta Română încasează lunar circa 105 milioane de lei”, a spus ministrul.

În privința restructurării, Nica a spus că noua organigramă a Poștei a fost redusă „drastic”, foarte multe posturi de conducere fiind eliminate.

„Din 401 cadre de conducere, respectiv directori și șefi compartimente, au rămas 111. Din 145 posturi de directori, au rămas 51 posturi de directori, din care 42 șefi de oficii poștale județene. Pe total, 772 de persoane au fost disponibilizate, dintre care 290 cadre de conducere și 482 alte tipuri de personal. Așa cum am agreat cu sindicatele, cei cu o vechime sub cinci ani nu vor primi salarii compensatorii, pentru foarte mulți directori au fost aduși în ultimii trei ani pe salarii mari”, a afirmat Nica.

El a adăugat că au fost desființate opt direcții regionale poștale și șase oficii zonale de sector din București, iar sucursala „Servicii integrate” a fost integrată în sucursala „Fabrica de timbre”.

Președintele Camerei Deputaților, Roberta Anastase, a declarat atunci că nu a avut „niciun fel de amestec” privind atribuirea mandatului fostului director general al Poștei Române Dan Neagoe și că, dacă ministrul Dan Nica va continua „atacurile mincioase”, își rezervă dreptul de a-l acționa în justiție.

Anastase a spus că nu există niciun contract între mama sa și Poșta Română.

Poșta Română este cel mai mare operator de profil și dispune de o rețea teritorială de aproximativ 7.000 de oficii poștale.

Acționarii companiei sunt Ministerul Comunicațiilor, cu o participație de 75%, și Fondul Proprietatea, care deține 25% din capital.