„Vreau să lămuresc și să fie foarte clar, medicii nu mai sunt funcționari prin decizia pe care Guvernul a adoptat-o anul trecut, ordonanța 2/2014, care i-a scos pe medici din sistemul funcționarilor publici. Legea a fost de altfel aprobată de către Parlament, deci, din punctul acesta de vedere, pe Statutul medicului, nu avem ce să schimbam în plus, e vorba de responsabilitatea penală. Am discutat cu ministrul Justiției, care a fost la întrevederi și care, împreună cu reprezentanții sistemului medical, va veni săptămâna aceasta cu un proiect de lege, nu cu o ordonanță de urgență, pentru că e o chestiune totuși delicată care trebuie discutată mai mult în Parlament și reglementată într-o formă mult mai bună”, a spus Ponta, marți, la finalul discuțiilor pe care le-a avut cu reprezentanții medicilor, la Palatul Victoria.
El a explicat că acele „contribuții suplimentare” pe care pacienții vor să le dea medicului și asistentului care l-au tratat trebuie să îndeplinească trei condiții, cumulativ: să nu fie condiționate de către medic și asistent, să fie primite după îndeplinirea actului medical și să fie declarate în așa fel încât ele să poată fi impozitate. Cu aceste trei condiții cumulative, să nu mai implice răspunderea răspunderea penală a medicului, asistentului sau al oricărui reprezentant al sistemului sanitar.
Victor Ponta a afirmat că prevederile vor fi cuprinse într-un proiect de lege care va fi elaborat de ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, împreună cu reprezentanții sistemului sanitar, urmând ca săptămâna viitoare inițitiva legislativă să fie trimisă Parlamentului.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în iunie că medicii care lucrează în sistemul de stat sunt funcționari publici și nu pot primi plăți suplimentare sau donații de la pacienții lor, această practică fiind în dezacord cu normele penale aflate în vigoare.
„Stabilește că fapta medicului din sistemul public de sănătate, care are calitatea de funcționar public, în accepțiunea dispozițiilor art.175 alin.1 lit. b teza a-ll-a din Codul penal, de a primi plăți suplimentare sau donații de la pacienți, în sensul art. 34 alin.2 din Legea nr.46/2003 privind drepturile pacientului, nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege care să atragă incidența dispozițiilor art.21 alin.1 teza I-a din Codul penal”, au hotărât magistrații instanței supreme.
Potrivit motivării deciziei ICCJ, în articolul 34 alineatul 2 din Legea 46/2003 se arată că „pacientul poate oferi angajaților sau unității unde a fost îngrijit plăți suplimentare sau donații, cu respectarea legii”. Cu toate acestea ICCJ a reținut în decizia, din 4 iunie, că această posibilitate recunoscută legislativ pacientului nu impune obligația medicului de a accepta aceste liberalități.
Judecătorii arată că este posibil ca pacientul să ofere plăți suplimentre sau donații cu respectarea legii, împrejurare care poate fi de natură să excludă orice răspundere penală, dar primirea acestora să nu se facă de către „angajați” cu respectarea legii, deoarece chiar lege interzice primirea unor plăți suplimentare sau donații de către aceștia din urmă.
„Chiar daca se admite existența unui drept al medicului de a primi plăți suplimentare sau donații, corelativ dreptului pacientului de a oferi angajaților sau unității unde a fost îngrijit plăți suplimentare ori donații, cu respectarea legii, este evident că «respectarea legii» se referă atât la respectarea legii de «pacient», cât și la respectarea legii de «angajații unității», atunci când, pe de o parte, pacientul oferă plăți suplimentare sau donații, iar, pe de altă parte, «angajații» unității medicale primesc aceste plăți suplimentare sau donații”, susțin judecătorii ICCJ în motivarea deciziei din 4 iunie.