Hackerul arădean Victor Faur, care a accesat ilegal servere NASA, rămâne în arest în Slovenia

Hackerul arădean Victor Faur, arestat în Slovenia în baza unui mandat internațional, va rămâne în arest, judecătorii prelungind mandatul de arestare cu încă 30 de zile, la cererea autorităților americane, care încearcă obținerea extrădării, MAE precizând că „urmărește îndeaproape evoluția cazului”.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis, joi, la solicitarea corespondentului MEDIAFAX, un punct de vedere cu privire la cazul arădeanului arestat de două luni în Slovenia, în document arătându-se că Ambasada României la Ljubljana „urmărește cu atenție evoluția cazului”.

„Ambasada României la Ljubljana urmărește cazul cetățeanului român arestat preventiv la 2 octombrie 2013 pe teritoriul Sloveniei, în baza unui mandat internațional de arestare emis de autoritățile SUA prin Interpol. Reprezentanții misiunii diplomatice române se află în contact permanent atât cu cetățeanul român, cât și cu familia acestuia și au întreprins toate demersurile posibile, în limitele competențelor, pentru acordarea de asistență consulară în favoarea persoanei arestate”, se arată în documentul transmis MEDIAFAX.

ANALIZĂ EXCLUSIV O nouă „Eră TRUMP” începe în 2025. Ce implicaṭii va avea revenirea sa la Casa Albă

07:30

EXTERNE Războiul din Ucraina, ziua 1038. Serghei Lavrov: Rusia este dispusă să restabilească dialogul cu SUA, dar numai dacă Casa Albă face primul pas

07:23

Potrivit MAE, „ambasada s-a asigurat că cetățeanul român beneficiază de un regim de detenție adecvat, că îi sunt respectate drepturile procesuale, că dispune de asistența juridică a unui avocat, ca și de serviciile unui translator pe parcursul procedurilor judiciare”.

„Instanța slovenă sesizată cu acest dosar nu se va pronunța asupra fondului cauzei, ci va soluționa doar cererea de extrădare formulată de partea americană. Este de menționat faptul că între Slovenia și Statele Unite ale Americii este în vigoare un acord bilateral privind extrădarea”, se mai arată în document.

Potrivit MAE, instanța judecătorească slovenă a dispus, în 2 decembrie, prelungirea cu 30 de zile a mandatului de arestare preventivă, iar avocatul arădeanului a atacat cu apel această decizie.

„Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe nu pot exercita ingerințe în actul de justiție al altor state și nici nu pot influența deciziile autorităților judiciare locale. Ambasada României la Ljubljana urmărește îndeaproape evoluția cazului și acordă asistență consulară, în limita competențelor legale”, se mai arată în poziția MAE.

Familia arădeanului preferă să nu mai dea declarații presei cu privire la acest caz, părinții afirmând că nu știu deocamdată care sunt acuzațiile împotriva lui Victor Faur.

Arădeanul Victor Faur, condamnat la închisoare cu suspendare și plata unor daune în România, după ce a accesat ilegal servere NASA, a fost arestat pentru 30 de zile, în 2 octombrie, în Slovenia, polițiștii anunțându-l că există mandat pe numele său prin Interpol.

Tatăl lui Victor Faur declara la acea vreme corespondentului MEDIAFAX că fiul său mergea în Italia, la Verona, pentru a participa la un campionat de biliard și de aceea trecea prin Slovenia.

În urmă cu câțiva ani, Victor Faur a fost acuzat că a accesat ilegal servere NASA și ale altor instituții americane, fiind judecat de Tribunalul Arad.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) l-au trimis în judecată pe Victor Faur pentru săvârșirea, în formă continuată și concurentă, a mai multor infracțiuni prevăzute de Legea 161/2003, în legătură cu accesarea neautorizată a unui sistem informațional.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada noiembrie 2005-septembrie 2006 tânărul a accesat fără drept, în mod repetat, încălcând măsurile de securitate, sistemele informatice aparținând agențiilor americane National Aeronautics and Space Administration (NASA) – Jet Propulsion Laboratory (JPL), Goddard Space Flight Center, (GSFC) US Departament of Navy și US Departament of Energy (DoE). Faur a folosit numele de utilizator și parolele aparținând personalului autorizat ori legăturile securizate ale acestor servere în rețea.

Computerele accesate neautorizat conțineau date științifice, inclusiv despre programe spațiale și despre noi tipuri de tehnologii. Calculatoarele vizate aparțin Laboratorului de Propulsie a Avioanelor din Pasadena (California), Centrului Goddard pentru Misiuni Spațiale din Greenbelt (Maryland), Laboratorului Național Sandia din Albuquerque (New Mexico) și Observatorului Forțelor Navale din Washington DC, susțineau anchetatorii.

Ca urmare a accesului neautorizat în rețeaua computerizată, inginerii și oamenii de știință americani au fost nevoiți să comunice manual cu navele din spațiu, iar sistemele electronice au necesitat reparații generale, potrivit anchetatorilor.

În luna iunie 2007, patru agenți speciali ai Administrației Naționale Spațiale și de Aeronautică (NASA) și, respectiv, ai Departamentului Energiei au fost audiați în dosar.

Cercetările în acest caz au fost declanșate de către autoritățile române ca urmare a plângerii depuse, inițial, de Administrația Națională Spațială și de Aeronautică, iar, ulterior, și de către reprezentanți ai Departamentului de Energie și Departamentul Marinei Statelor Unite, potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Procesul arădeanului a avut prima înfățișare în 6 septembrie 2007 și a fost amânat de mai multe ori, timp de un an, din diferite motive legate de faptul că mai multe documente de la dosar nu erau traduse din limba engleză în limba română și de neîndeplinirea unor proceduri.

La primul termen al procesului la Arad au fost prezenți reprezentanți ai NASA, ai Marinei Americane și ai Departamentului de Energie al SUA, care s-au constituit părți civile împotriva lui Faur, solicitând daune de aproximativ 1,7 milioane de euro pentru pătrunderea ilegală în peste 150 de calculatoare.

La înfățișările care au urmat, reprezentanții NASA au declarat în fața instanței că intruziunile ilegale de care s-ar face vinovat arădeanul Victor Faur au compromis 150 de servere, în perioada noiembrie 2005 – aprilie 2006. Ei au susținut că atacurile au venit de la adrese IP diferite, dar că toate erau de la domiciliul inculpatului, conform informațiilor primite prin Interpol.

În urma unei întrebări venite de la avocatul apărării, reprezentantul NASA a recunoscut că, ipotetic, este posibil ca atacurile să fi fost direcționate de altcineva decât inculpatul, folosind adresele IP ale acestuia, cu ajutorul unor programe speciale.

La înfățișarea din 18 octombrie 2007, Victor Faur a recunoscut accesarea unor servere americane, dar a spus că a făcut-o fără să știe cui aparțin acestea și că nu a avut intenția de a provoca prejudicii. Tânărul, care avea atunci 24 de ani, a explicat instanței că a primit datele de acces de la un utilizator de internet pe care l-a cunoscut în spațiul virtual și care ar fi din Constanța. Bărbatul respectiv i-ar fi cerut ajutor la configurarea unor servere și a primit datele de acces ale acestora.

Victor Faur spunea că nu era de acord să plătească niciun fel de despăgubiri agențiilor americane, pe care consideră că nu le-a prejudiciat cu nimic.

La ultimul termen, avocații lui Victor Faur au cerut instanței doar amendarea și mustrarea tânărului, care „are un spirit de cercetăror și observator” și „deține resursele intelectuale pentru corectarea comportamentului social”.

Faur și-a recunoscut parțial vina de a pătrunde în sistemele informatice americane, dar a susținut că a făcut-o întâmplător, pe baza datelor primite de la un tânăr cunoscut pe internet și rămas neidentificat de către anchetatori.

Apărarea a considerat exagerate pretențiile financiare ale părților vătămate, care, între timp, au fost reduse la aproximativ un milion de dolari. Avocații lui Faur au considerat că nu există suficiente probe privind daunele pretinse de americani și că acestea se bazează doar pe declarațiile unor reprezentanți ai celor trei instituții care au depus mărturii la Arad.

De asemenea, avocații apărării au atras atenția că NASA nu și-a luat suficiente măsuri de protecție a sistemelor, dacă arădeanul a accesat sistemele din primele încercări. Ei au spus că nu ar trebui să se vorbească de distrugerea proprietății private în spațiul virtual, pentru că internetul nu poate fi asociat cu domiciliul, iar distrugerile nu au avut loc în mod fizic.

Procurorul a cerut condamnarea lui Victor Faur pentru patru infracțiuni de criminalitate informatică. Acuzarea a cerut, totuși, suspendarea executării pedepsei, dar a insistat, printre altele, ca instanța să admită pretențiile financiare ale părților vătămate.

În noiembrie 2008, Victor Faur a fost condamnat, în primă instanță, de Tribunalul Arad, la un an și patru luni de închisoare cu suspendare și la plata unor daune ce însumează aproape 250.000 de dolari.

Atunci, judecătorul a anunțat că a admis trei din cele patru acuzații care i-au fost aduse tânărului din Arad și că pedeapsa contopită va fi de un an și patru luni de închisoare cu suspendare, pentru interceptare fără drept a transmisiilor de date informatice, pentru modificare, ștergere și deteriorare de informații și pentru perturbarea fără drept, în formă continuată, a unor sisteme informatice.

Instanța a admis, de asemenea, o parte din pretențiile financiare ale instituțiilor americane, care s-au constituit parte civilă în proces. Victor Faur va trebui să plătească despăgubiri de 214.200 de dolari către NASA, 16.032 de dolari către Departamentul Energiei și 8.856 de dolari către Departamentul Naval.

Instanța a respins celelalte pretenții financiare formulate, dar l-a obligat pe Victor Faur să plătească cheltuieli de judecată în sumă de 2.750 de lei.

Sentința instanței arădene a fost confirmată ulterior de Curtea de Apel Timișoara.