HARTA clienților de armament ai României. Cum au evoluat exporturile militare românești în ultimii ani

România a exportat armament și tehnică militară în valoare de aproximativ 84 de milioane de euro în 2012, acesta fiind aproape cel mai scăzut nivel al exporturilor din ultimii 5 ani. Scăderea față de exporturile similare din 2011 este de 36%, după cum arată rapoartele trimestriale ale Departamentului pentru Controlul Exporturilor (ANCEX), din subordinea MAE, consultate de gândul. Industria de apărare ajunge astfel la o performanță la export aproape de nivelul anului 2008. România a pierdut clienți importanți de armament în 2012 și nu a reușit să compenseze suficient prin câștigarea unor contracte noi.

SUA au rămas și în 2012, la fel ca anul precedent, cel mai important client de armament al României, iar Olanda continuă să fie și anul acesta cel mai important importator de tehnică militară românescă din Europa, în cadrul contractului multianual privind livrarea și mentenanța a două nave militare de patrulare.

Pe de altă parte, România a pierdut în 2012 clienți importanți de armament. Maroc, țară care în anul precedent era al doilea cel mai mare client al României, cu importuri de armament în valoare de 22,5 milioane de euro, nu a mai intrat în 2012 în top, România exportând aici echipamente în modesta valoare de 74.000 de euro. În perioada 2010-2011, marocanii achiziționaseră din România mai multe elicoptere militare de transport și mentenanța aferentă, în valoare totală de 65 de milioane de euro.

Un alt mare client de armament pe care România l-a pierdut în 2012 este Afganistan, țară din care forțele NATO, inclusiv cele românești, au început oficial retragerea. Exporturile românești către Kabul în 2012 au fost inexistente, față de suma totală de peste 27,5 milioane de euro, din perioada 2010-2011.

Alți clienți importanți care nu au mai lucrat cu România la fel de mult ca în trecut au fost Chile (care își repara elicopterele militare de transport și își cumpăra piese de schimb din România), Azerbaidjan (care a importat în perioada 2010-2011 în valoare de peste 5 milioane de euro, iar în 2012 a făcut achiziții modeste, de doar 133.000 de euro) sau Oman (care a făcut achiziții de peste 4,5 milioane de euro în intervalul 2010-2011, pentru aeronavele sale militare, însă în 2012 a mai cumpărat echipamente de doar 113.000 euro).

România a câștigat însă teren pe alte piețe de armament. Exporturile către Bulgaria aproape s-au triplat față de anul anterior, iar cele către Marea Britanie s-au dublat, păstrând trendul ascendent similar cu anii precedenți. România a reluat de asemenea relația comercială cu Polonia, după ce în 2011 exporturile de armament către această țară fuseseră modeste.

Cei mai mari 7 clienți de armament ai României în lume, în 2012. Grafica: http://vis.occrp.org

Cei mai mari 5 clienți de armament ai României în Uniunea Europeană, în 2012. Grafica: http://vis.occrp.org

Explicația oficială pentru gaura din 2012: lipsa finanțărilor și legislația proastă

Motivele principale pentru care exporturile de armament ale României au scăzut atât de mult în 2012 sunt lipsa finanțărilor pentru producătorii de armament – companii de stat, în ciuda contractelor ferme pentru export, procedura legală greoaie, care pune bețe în roate firmelor private cooptate de producătorii de armament în procesul de producție, precum și necesitatea de a importa materiile prime, la prețuri mai mari, pentru că producția internă nu mai face față, au explicat oficialii Direcției pentru Industria de Apărare și Probleme Speciale, din Ministerul Economiei, la solicitarea gândul.

„În ultimii ani, se constată, sistematic, refuzul finanțării producției în general, chiar dacă solicitările de credite au la bază contracte ferme”, arată oficialii de la Economie.

De asemenea, întreprinderile mici și mijlocii care pot fi cooptate în procesul de producție de armament, pentru repere și subansamble destinate produselor militare, se confruntă cu o legislație greoaie, care le împiedică accesul în circuitul de producție. Legislația ridică probleme de acces, pentru că producția de armament implică „riscuri de deturnare, producție în mediu greu controlabil, documentații tehnice clasificate”, mai explică specialiștii de la Ministerul Economiei, pentru gândul.

O altă mare problemă este creșterea costurilor de producție pentru armament, provocată de necesitatea de a importa materiile prime, pentru că „oferta pieței interne este din ce în ce mai limitată”.

Cu toate acestea, Ministerul Economiei arată că anul 2013 va fi mai bun pentru exporturile de armament decât anul trecut. Doar în luna octombrie 2013, valoarea contractelor de export de armament s-a ridicat la 44 de milioane de dolari, cu 5 milioane mai mult ca luna similară din 2012. Creșterea comenzilor din străinătate s-a reflectat și prin faptul că Romarm a angajat 274 de persoane pentru a face față cererii la export.

Specialiștii de la Ministerul Economiei au mai explicat pentru gândul că CSAT urmează să aprobe cât mai curând Strategia Industriei Naționale de Securitate, care pusă în aplicare prin legi conexe ar urma să restructureze companiile de stat care produc armament, să dezvolte gama de produse militare românești și să implice în această industrie și companii private sau mixte.

Top 7: cei mai importanți clienți de armament ai României, în 2012

1. Statele Unite ale Americii – 22,07 milioane de euro. Exporturile către americani au scăzut cu 35% față de anul anterior, însă SUA au rămas cel mai mare client de armament al României. Americanii au importat din România 20.038 de puști semiautomate, 3.278 de kituri de pistol-mitralieră, 1.000 de pistoale mitralieră, 2.807 pistoale, 1.000 de pistoale semiautomate, 8.000 puști semiautomate PSL, 7.000 de puști, 9.500 de puști sport, 2.785 puști de asalt, 555 de puști pentru tir sportiv, 528 de puști-mitralieră, 75 de mitraliere calibrul 12,7 mm, 60 de mitraliere calibrul 14,5 mm, 79 de aruncătoare de bombe calibrul 60 mm, 34 de aruncătoare de bombe calibrul 73 mm, 59 de aruncătoare de bombe calibrul 82 mm, 66 de mitraliere, 4 mitraliere antiaeriene, o mitralieră pentru tanc, muniție, bombe calibrul 60 mm, 73 mm și 82 mm, lovituri calibrul 70,5 mm, lovituri antitanc, piese și componente pentru aviație, servicii tehnice de inspecție.

2. Olanda – 16,8 milioane de euro. Olandezii au cumpărat din România o navă militară de patrulare și documentația tehnică aferentă, în cadrul unui contract multianual care a inclus livrarea și mentenanța a două astfel de ambarcațiuni. Exporturile către această țară au fost cu aproximativ 1,5 milioane de euro mai mari față de anul precedent.

3. Israel – 11,36 milioane. Un client fidel de armament românesc, Israel a rămas constant de-a lungul anilor în contractele cu România, păstrând același nivel al achizițiilor. Anul trecut, israelienii au cumpărat din țara noastră componente de rachetă aer-aer, componente de vehicule militare terestre, părți de parașute luminoase pentru bombe, componente electronice și pentru formarea de imagini, cabluri electrice, echipamente și software pentru testarea produselor militare, componente de aeronave militare, componente pentru sistem de conducere a focului, componente optice, prefabricate pentru muniție, un aruncător de grenade calibrul 73 mm, lovituri antitanc calibrul 40 mm.

4. Nigeria – 3,24 milioane euro. Nigerienii au rămas la aproximativ același nivel al importurilor de armament din România ca în 2011. Au cumpărat 6.300 de pistoale-mitralieră și servicii de revizie pentru un elicopter militar de transport, pe care l-au achiziționat în 2011 tot din România.

5. Marea Britanie – 3,23 milioane euro. Exporturile către britanici s-au aflat în 2012 la cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Către Londra au plecat lunete, piese de rachetă Fire Shadow, piese de motor pentru avion militar, piese pentru parașute și pentru veste antiglonț, cabluri electrice, 14 pistoale-mitralieră, reparații veste antiglonț, parașute, cartușe perforant incendiare pentru mitralieră de tanc.

6. Bangladesh – 2,76 milioane euro. Guvernul de la Dhaka a contractat în România reparații pentru 4 avioane militare de antrenament, precum și 3 tunuri de bord pentru aviație. În 2011, Bangladesh făcuse achiziții aproximativ similare, reparându-și două avioane militare de antrenament în România.

7. Turcia – 2,5 milioane euro. Exporturile către Ankara au continuat și în 2012 la un nivel similar anului precedent, când România a semnat un parteneriat strategic cu Turcia, iar exporturile de armament au înflorit. Turcii au cumpărat în 2012 muniție, lovituri de tun calibrul 107 mm, veste antiglonț, containere pentru tuburile lansatoarelor de rachete, componente pentru lovituri calibrul 107 mm, documentație de execuție pentru componente de luptă, 5 pistoale-mitralieră, extractor de tuburi rupte de calibru mic.

Top 5: cei mai importanți clienți de armament din Uniunea Europeană

1. Olanda – 16,8 milioane euro. Olandezii rămân cel mai important client de armament al României, din UE, contractând construcția și mentenanța a două nave de patrulare, în cadrul unui contract multianual.

2. Marea Britanie – 3,23 milioane euro. Britanicii au rămas și în 2012 al doilea mare client de armament al României, din UE, ajungând la un maximum al valorii achizițiilor, față de anii precedenți. Exporturile către Marea Britanie aproape s-au dublat față de 2011, an în care se întâmplase aceeași creștere spectaculoasă – dublare a exporturilor față de 2010.

3. Bulgaria – 2,38 milioane euro. Bulgarii aproape că și-au triplat importurile de armament din România, față de anul precedent. La Sofia au ajuns lunete, focoase de inițiere a dispozitivelor explozive, 8 mitraliere, 10 mitraliere cu trepied, 18 mitraliere antiaeriene, muniție, lovituri antitanc, mașină de încărcat zale, grenade antitanc.

4. Elveția – 2,11 milioane euro. Elvețienii rămân și în 2012 un client european constant de armament românesc. De altfel, în trecut, România a contractat din Elveția 31 de transportatoare blindate Piranha, în valoare de 47 milioane de dolari, pe care însă nu le-a mai achiziționat în întregime, pentru că nu corespundeau tehnic cu nevoile din teren. Elveția a cumpărat anul trecut din România elemente de lovitură de aruncător, componente de vehicul blindat, piese de schimb pentru avion militar de transport, 23 de puști semiautomate cu lunetă.

5. Polonia – 1,68 milioane euro. Polonezii au reluat contractele de armament cu România, după ce în 2011 achizițiile au fost modeste. Anul trecut, Polonia a cumpărat din țara noastră lunete, 7.020 de pistoale-mitralieră, componente pentru avion de luptă.

În restul Europei, achizițiile de armament românesc au fost extrem de modeste. Cele mai notabile valori de export către țări europene, în 2012, s-au înregistrat în Belgia (780.000 euro), Croația (532.000 euro), Franța (980.000 euro), Germania (431.000 euro), Italia (284.000 euro).

Grenade antitanc în Arabia Saudită, reparații de aeronave în Guineea, India și Yemen

România a reușit să păstreze contracte de armament și să deschidă unele noi și în țări din Asia și Africa, unele supuse embargoului militar sau mari importatoare de armament.

•Arabia Saudită – 1,9 milioane euro. România a exportat aici doar grenade antitanc, această țară fiind o piață nouă în ultimii ani, pentru armamentul românesc.

•Congo – 543.000 euro. România a trimis aici 10 puști cu lunetă și accesorii, 30 de aruncătoare calibrul 82 mm și muniție pentru mitralieră.

•Guineea – 1,32 milioane euro. România a încheiat la Conakry un contract pentru reparația unui elicopter militar și documentația tehnică pentru întreținere.

•India – 1,19 milioane euro. România a continuat relația comercială cu India, în domeniul aeronavelor militare. Anul trecut, indienii și-au reparat avioane în țara noastră și au cumpărat produse pentru motoare de avion de luptă.

•Irak – 1,18 milioane euro. Dacă în 2010 exportam la Bagdad armament de peste 10 milioane de euro, contractele nu au mai mers în anii următori la fel de bine. Anul trecut, aici au ajuns 1.500 de puști semiautomate cu lunetă.

•Liban – 943.000 euro. Au fost achiziționate piese de schimb pentru elicopter militar și lovituri antitanc calibrul 40 mm.

•Malaezia – 828.000 euro. Aici au ajuns lovituri antitanc calibrul 40 mm.

•Pakistan – 1,54 milioane euro. Un partener constant al României pe contractele de armament, Pakistanul a achiziționat anul trecut echipamente pentru elicopter de transport, lovituri antitanc calibrul 40 mm și piese de schimb pentru elicopter militar.

•Yemen – 1,76 milioane euro. Contractele cu această țară au vizat reparațiile de motoare de aviație.

România a cheltuit în 2012 cei mai mulți bani pe Apărare, după 1989

Deși în 2012 Guvernul României a acordat Ministerului Apărării cel mai mic procent din PIB de după 1989 – 1,2%, în bani acest lucru s-a tradus în cea mai mare sumă acordată cheltuielilor militare: 7,5 miliarde lei, adică aproximativ 1,7 miliarde euro.

În 2012, cel mai important contract de import militar al României a fost cel cu Italia, privind cele 7 avioane de transport militar C-27J Spartan. Contractul a fost demarat în 2010 și s-a ridicat la valoarea de 220 de milioane de euro. Tot anul trecut au fost demarate negocierile cu Portugalia, pentru achiziționarea a 12 avioane F-16 second-hand. Contractul de aproximativ 630 de milioane de dolari a fost semnat în 2013.

România nu face parte însă nici pe departe din clubul marilor tranzacții de armament la nivel mondial. Cei mai mari exportatori de armament, la nivel mondial, în ultimii 5 ani, sunt SUA, Rusia, Germania, Franța și China, care a surclasat în această perioadă Marea Britanie. Aceste 5 țări sunt responsabile de 75% din exporturile mondiale de armament, conform unui raport SIPRI.

Cei mai mari exportatori de armament din lume

Cei mai mari importatori de armament la nivel mondial, în ultimii 5 ani, provin cu toții din Asia: India, China, Pakistan, Coreea de Sud și Singapore. Dintre acestea, România a avut în 2012 relații comerciale notabile pe armament doar cu India și Pakistan.

Principalii furnizori de arme ale acestor mari consumatori sunt: pentru India – Rusia (79%), Marea Britanie (6%) și Uzbekistan (3%); pentru China – Rusia (69%), Franța (13%) și Ucraina (10%); pentru Pakistan – China (50%), SUA (27%) și Suedia (5%); pentru Coreea de Sud – SUA (77%), Germania (15%) și Franța (5%); pentru Singapore – SUA (44%), Franța (30%) și Germania (11%).