HARTA defrișărilor ilegale. Trei hectare de pădure dispar în fiecare oră în România

În prezent, pădurile în România acoperă 6,90 de milioane de hectare. Potrivit Greenpeace România, în intervalul 2000-2011, aproximativ 280.108 de hectare au fost despădurite sau degradate, iar actualizarea din 2015 a hărții arată că ritmul degradării pădurilor s-a menținut la același nivel în 2012-2014, suprafața totală afectată fiind de 361.068 hectare.

Județele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale de arbori, în 2015, sunt: Argeș – 3.087 de cazuri (8,85% din totalul cazurilor la nivel național), în scădere față de 2013-2014, când au fost identificate 5.851 astfel de cazuri. Următorul pe listă este județul Vrancea – 2.893 de cazuri (8,30% la nivel național), în urcare față de precedentul raport, pe perioada sus-menționată, care a scos la iveală 787 de cazuri. În ceea ce privește județul Bacău, aici au fost înregistrate, în 2015, 1.882 de cazuri (5,40% la nivel național) față de 3.538 în 2013-2014. Suceava și Mureș au raportat 1.616, respectiv 1.614 de tăieri ilegale în 2015 față de 716, respectiv 3.351 în 2013 – 2014, potrivit Greenpeace România.  

În ceea ce privește evoluția cazurilor de tăieri ilegale, în perioada 2009-2015, numărul acestora a crescut de la un an la altul, ajungând să se tripleze în 2015 față de valorile din 2009. Mai exact, autoritățile au înregistrat, în 2009-2011, 30 de cazuri de tăieri ilegale pe zi, în 2012 – 50, în 2013-2014 au fost înregistrate 62, iar în 2015 – 96.

VIDEO AUR cere în Camera Deputaților „constatarea încetării mandatului de președinte al lui Iohannis”. Suciu (PSD): Nu există consens asupra propunerii

13:13

POLITICĂ Calendarul alegerilor prezidențiale. Guvernul ar putea lua o decizie pe 8 ianuarie/ Surse liberale: primul tur, la finalul lunii martie

13:09

Sursă foto: Greeanpeace 

Amenzi de aproximativ 6,6 milioane de euro

Potrivit  Legii  nr.  133/2015  pentru modificarea  și  completarea  Codului  Silvic, intrată în vigoare începând cu 13 iulie 2015, Jandarmeria  Română,  Poliția de Frontieră  și ANAF au dreptul de a constata și de a aplica sancțiuni în domeniul silvic.

Astfel, la nivel național au fost înregistrate 11.060 de infracțiuni, cele mai multe în Bacău, respectiv 697 de infracțiuni, urmat de județul Argeș cu 691 de infracțiuni și județul Gorj cu 676. Cele mai multe au reprezentat contravenții (68%) pentru care s-au dat sancțiuni în valoare de 29.673.250 lei, însemnând aproximativ  6,6 milioane de euro. Cele mai mari amenzi au fost date în județul Argeș, în valoare de 2.704.050 lei, ceea ce reprezintă 9,11% din totalul contravențiilor la nivelul țării. Pe locul doi s-a plasat județul Olt, cu amenzi în valoare de 2.369.000 lei, urmat de județul Ilfov, cu 2.033.500 lei. Potrivit Greenpeace România, primele trei județe totalizează aproape un sfert din valoarea amenzilor date în domeniul silvic, în 2015, respectiv 23,94%.

Pentru restul de 32% din cazurile de tăieri ilegale de arbori, înregistrate în 2015, au fost întocmite dosare penale.

Doar 31,56% din cazuri, soluționate

Referitor la activitatea derulată de procurori, au fost investigate 17.624 de cazuri, dintre care au fost soluționate 5.563, respectiv 31,56%. În proporție de 10,14%, respectiv 564, au fost soluționate prin trimiterea în judecată.

În acest context, o diferență  foarte  mare a intervenit între cazurile investigate  de  autoritățile competente: Poliția Română, Garda Forestieră, Jandarmeria și Romsilva. De exemplu, la nivelul județului Argeș, unde Poliția Română a investigat cele mai multe cazuri, respectiv 3.087,  Garda  Forestieră a cercetat  doar  18  cazuri. Aceeași diferență foarte mare între cele două instituții se înregistrează  și la  nivelul  județelor  Vrancea, Dâmbovița și Buzău. În Vrancea, Poliția Română a investigat 2.893 de cazuri, despre deosebire de Garda Forestieră care a avut în atenția sa 94; în Dâmbovița, polițistii au investigat 1.242 de cazuri, spre deosebire de cei de la Garda Forestieră care au avut doar două cazuri în atenția lor. De asemenea, în Buzău au fost 1.138 de cazuri investigate de poliție față de 41, câte au fost sub atenția Gărzii Forestiere.

CITEȘTE AICI RAPORTUL TĂIERILOR ILEGALE DE ARBORI ÎN 2015

CITEȘTE AICI RAPORTUL TĂIERILOR ILEGALE DE ARBORI ÎN 2013-2014

Sursă foto: Greeanpeace

Radarul Pădurilor, solicitat de 54 de ori pe zi

Potrivit  Hotărârii nr. 470/2014, toate transporturile de material lemnos trebuie înregistrate în sistemul online SUMAL, iar legalitatea deplasării poate fi verificată printr-un apel la 112.  Potrivit Greenpeace România, aproximativ 20.000 de apeluri la numărul de urgență 112, pentru a verifica legalitatea unor transporturi de material lemnos, au fost făcute în 2015, însemnând 54 de apeluri pe zi.

Județul cu cele mai multe apeluri înregistrate a fost Gorj, cu 2.761 apeluri, ceea ce reprezintă 13,84% din totalul apelurilor la nivel național. Pe locul al doilea s-a situat Brașov, cu 1.942 de apeluri (9,73%) și pe locul al treilea Hunedoara, cu 1.329 de apeluri (6,66%). La pol opus, județul cu cele mai puține apeluri a fost Constanța, respectiv 14 apeluri, urmat de Teleorman cu 18, Ialomița și Brăila cu 20, iar Călărași cu 26.

În schimb, cele mai multe transporturi depistate ca fiind ilegale au fost în Brașov, respectiv 420, urmat de județul Hunedoara, cu 262 de transporturi ilegale depistate, Cluj cu 238, Suceava cu 224, Argeș cu 182 și Bacău cu 108. 

Cercetarea a fost efectuată în perioada februarie-aprilie 2016 și se referă la datele valabile pentru 2015.

Circa 80 de milioane de metri cubi de lemn tăiat ilegal în primele două decenii de după ’90

Gândul a mai  scris că primele două decenii de după ’90, din pădurile statului și din cele private s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn care le-au adus hoților câștiguri de circa 5 miliarde de euro (echivalentul a 21,5 miliarde de lei), dacă presupunem că lemnul a fost vândut cu cel mai mic preț, de 70 de euro pe metru cub. Cifra apare într-un Raport de audit privind „Situația patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 – 2012” realizat de Curtea de Conturi și prezentat aici de gândul.

Sumele obținute de pe urma furturilor au fost însă în realitate și mai mari, după cum recunosc și reprezentanții Curții de Conturi, pentru că mulți dintre arborii tăiați în România au ajuns peste hotare, în state din Nordul Africii și din Europa, după ce au fost vânduți mai scump.

Totodată, în ultimii 21 ani, peste 32,66 de milioane de tone de lemn, de la rumeguș, butuci, vreascuri sau placaje, până la foi de furnir și la alte produse fabricate din lemn au luat calea exportului, potrivit datelor furnizate la Institutul Național de Statistică (INS) și centralizate de gândul.

Situația tăierilor ilegale din pădurile de stat (sursa: raport Curtea de Conturi)

Situația tăierilor ilegale din pădurile private (sursa: raport Curtea de Conturi)

Din estimările gândul, cele 80 de milioane de metri cubi de lemn tăiate ilegal înseamnă peste 26 de milioane de copaci cu o înălțime de 30 de metri și cu o vârstă de aproximativ 50 de ani. Având în vedere că pe un hectar de pădure se află 450-500 de metri cubi de lemn, înseamnă că au fost defrișate ilegal cel puțin 160.000 de hectare.

În 1800, suprafața împădurită a provinciilor istorice românești era de 8,5 milioane de hectare și reprezenta 36% din teritoriul lor. Această suprafață a fost redusă continuu. În vara lui 2012, suprafața fondului forestier a ajuns la 6,35 milioane de hectare, dintre care 3,2 milioane de hectare se aflau în proprietatea publică a statului și 1,02 milioane de hectare în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale. În proprietatea privată existau 2,2 milioane de hectare.

Una dintre marile probleme care au dus la reducerea continuă a fondului forestier este reprezentată de retrocedările abuzive care s-au făcut în România, din cauza carențelor din legislație, după cum notează raportul Curții de Conturi dedicat acestei probleme dramatice pentru România.

„Confuziile, carențele și slăbiciunile din legislația ce privește retrocedările de fond forestier au fost speculate prompt în favoarea lor de către entități, forme asociative și persoane fizice care nu aveau niciun drept, și au indus în eroare unele instanțe de judecată”, explicau autorii raportului citat.