HARTA MOAȘTELOR DIN ROMÂNIA care atrag cei mai mulți credincioși: cine este Sfântul considerat „vindecător de boli incurabile”

Preoții dau raport în aceste zile ce moaște dețin în biserică. Le înscriu cu numele sfântului sau al sfintei, cu povestea și „puterea” lor, le fotografiază (pe ele și certificatul de autenticitate) și le transmit mai departe episcopiei și arhiepiscopiei în subordinea căreia se află. Totul va ajunge într-un Ghid al Sfintelor Moaște pe care Patriarhia îl va comercializa.

În România nu există biserică sau lăcaș de cult fără moaște, pentru că în piciorul mesei din altar trebuie puse părți din trupul unui sfânt. Nu este chiar orice sfânt, ci unul dintre Mucenicii despre care Biserica spune că „l-a mărturisit pe Christos cu prețul vieții”.

Nu acestea sunt inventariate, ci acelea aflate, la vedere, în racle, spre „închinăciune și sărutare”. Traduse pe înțelesul tuturor, moaștele sunt „părticele din trupurile sfinților care nu au putrezit și care reprezintă garanția că există viață după moarte”, ne spune purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului, Bogdan Ivanov.

Moaștele din raclă sunt frumos mirositoare, iar singura metodă de conservare a acestora este faptul că ele sunt ținute în ceară sau târnoseală, după cum afirmă reprezentanții Bisericii.

Lista celor mai vizitate moaște și locurile unde se găsesc, întocmită de gândul

Rațiunea Ghidului Sfintelor Moaște

„Așa cum în ultimii 5-6 ani, la inițiativa PF Daniel, au fost realizate ‘Enciclopedia Ortodoxiei Românești’, ‘Istoria Monahismului’, ‘Istoria Muzicii Bisericești Românești’, se va realiza și această lucrare – ‘Ghidul Sfintelor Moaște’ din bisericile și mânăstirile Patriarhiei Românești, pentru că nu există o asemenea lucrare, extrem de binevenită pentru toți cei interesați, în primul rând pentru credincioși, dar și pentru opinia publică, inclusiv pentru jurnaliști”, a declarat pentru gândul părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Potrivit acestuia, bisericile și mânăstirile trebuie să facă cunoscut dacă dețin moaște, proveniența acestora, documentul de autenticitate, o scurtă descriere a acestora, fotografii, o scurtă prezentare a vieții sfântului sau sfinților în cauză.

„Ghidul acesta va fi tipărit și va avea acces la el orcine dorește. Sunt documente vechi, de sute de ani, cum sunt la moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou de la București sau al Sfintei Parascheva de la Iași. Dar după 1990 sunt alte documente care arată că acolo unde au ajuns părticele din moaște ele se păstrează în biserica respectivă. De exemplu, sunt părticele din Moaștele Sfântului Nectarie de la mânăsturea Eghina, ele au fost primite de mai multe biserici și mânăstiri din România, dar sunt însoțite în permanență de documente de autenticitate de la biserica greacă care le-a oferit”, precizează vocea Patriarhiei.

În continuare, preotul afirmă că ghidul va fi distribuit prin bisericile și mânăstirile Patriarhiei, și prin magazinele ei.

Click pentru a mări // Hartă realizată de Corina Vârlan

Rațiunea cinstirii moaștelor, explicată de Patriarhie

Anual, mulți pelerini români merg să se roage la moaște, în speranța de mai bine. Rațiunea cinstirii moaștelor ne-o explică însuși purtătorul de cuvânt al Patriarhiei. „Cinstirea Sfintelor Moaște este foarte folositoare pentru credincioși pentru că, în primul rând, întăresc credința și evlavia pentru venerarea sfinților respectivi. În al doilea rând, Sfintele Moaște sunt ocrotitoare de boli, de primejdii și fiecare credincios atunci când merge la Iași să venereze moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva sau în alte locuri din țară merge cu credință în suflet, cu evlavie. După aceea, mulți spun că li s-au împlinit dorințele. Spre exemplu, în ultimii ani sunt mulți credincioși care spun că s-au vindecat de o serie de boli incurabile atunci când s-au închinat și au venerat moaștele Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina, vindecătorul de boli”, afirmă părintele Stoica.

Când au putere moaștele

Moaștele Sfintei Paracheva de la Iași și ale Sfântului Dimitrie cel Nou Basarabov de la București sunt cele care atrag, însă, cei mai mulți credincioși. Anul trecut, la sfârșitul lui octombrie, cu prilejul zilelor sfântului, peste 50.000 de credincioși din România, dar și din străinătate au trecut pe la raclă să o sărute. De ce această aglomerație în contextul în care moaștele în cauză sunt accesibile în fiecare zi doritorilor? „În fiecare zi în Catedrala Patriarhală din București sunt credincioși care venerează moaștele Sfântului Dimitrie. Pelerinajul din luna octombrie are legătură cu sărbătoarea Sfântului respectiv, omagiat pe 27 octombrie. Credincioșii merg la biserică la toate sărbătorile importante, cu atât mai mult cu cât ei au posibilitatea să venereze moaștele sfântului respectiv. Pentru bucureșteni, Sfântul Dimitrie cel Nou este ocrotitorul Bucureștiului și foarte mulți îl consideră sfântul nostru, al celora care locuim în Capitală, așa cum cuvioasa Parascheva este ocrotitoarea Moldovei, iar Sfânta Filofteia veghează la Curtea de Argeș sau Sfantul Grigorie Decapolitu este ocrotitorul Olteniei”, mai spune purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

De ce este, însă, așa mare aglomerație de sărbători? Au putere mai mare Sfintele Moaște? Reprezentanții Bisericii afirmă la unison că nu și că „puterea lor ține exclusiv de credința și dorința, însoțită de gând bun, al celor care se roagă”. La aceasta se adaugă „curățenia fiecăruia și ținerea postului”.

Vicepremierul Liviu Dragnea la moaștele Sfintei Parasceva, la Iași, în octombrie 2013 // Mediafax Foto: Liviu Chirică

În Ardeal și Transilvania, cultul moaștelor este mai puțin dezvoltat decât în Muntenia și Moldova

În toate eparhiile din țară se muncește fără pauză la întocmirea cataloagelor cu moaște, așa cum a cerut Sfântul Sinod încă de anul trecut. Abia dacă mai prindem pe cineva care să ne spună câteva vorbe.

Părintele Arhimandrit Macarie Tutul, de la Catedrala Mitropolitană din Sibiu, spune că, față de județul său, Brașovul stă mult mai bine în ceea ce privește numărul Sfintelor Moaște. „În Brașov, există mult mai multe odoare de acest gen, o parte dintre bisericile de acolo având o vechime mai mare decât ale noastre; de asemenea au avut înaintași care au dăruit părți din osemintele sfinților, mai mult sau mai puțin cunoscuți” precizează el.

În ceea ce privește orașul Sibiu, Părintele Macarie spune că în catedrală există câteva racle cu moaștele unor sfinți importanți, precum și cele ale Mitropolitului Andrei Șaguna, canonizat în urmă cu trei ani.

Părți din moaștele unui sfânt se pot regăsi în diverse biserici, fie că sunt ortodoxe, fie că sunt catolice. Așa se întâmplă cu cele ale fostului mitropolit al Transilvaniei, Andrei Șaguna. „La catedrala episcopală din Zalău au fost aduse părticele din moaștele Sfântului Andrei Șaguna, de asemenea în biserica ‘Sfântul Nicolae’ au fost aduse de la Bari, din Italia, părți din moaștele Sfântului Nicolae” printr-un preot ortodox, afirmă purtătorul de cuvânt al Episcopiei Sălajului, părintele Gabriel Gârdan.

În tot Ardealul nu există un cult foarte dezvoltat al moaștelor, pelerinajele fiind foarte puține, doar atunci când este adus un sfânt mai important, de la București. „Nu e o greșeală să ai evlavie față de Sfintele Moaște, chiar este un lucru benefic. În general, nu se încurajează, însă, în Ardeal, cultul Sfintelor Moaște, pentru că noi considerăm că Sfânta Împărtășanie care reprezintă trupul și sângele Mântuitorului Iisus Christos este mai importantă decât moaștele unui sfânt”, a explicat preotul Cristian Ștefan, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului.

Existența moaștelor nu e un spectacol în sine

Același lucru este susținut și de preotul paroh Cristian Groza, de la Episcopia Covasnei și Harghitei, care ține în catedrală părticele din moaștele Sfinților Ioan Maximovici, Nicolae și al Marelui Mucenic Gheorghe. Primele au fost aduse tocmai din San Francisco de un consilier al Episcopiei, ale ultimilor doi sfinți au fost aduse de la Vatican prin intermediul unui preot ortodox din Spania. Toate sunt autentice și au certificat.

„Am făcut public faptul că există aceste moaște. Ținem slujbe în fiecare zi, dar nu sunt slujbe speciale în cinstea lor. Nu încercăm, neapărat, să atragem lumea. Ne bucurăm că le avem și avem rânduiala lor, în fiecare săptămână. Marți, Sf. Gheorghe, miercuri, Sf Ioan Maximovici, joi, Sf Nicolae. Vin oameni la slujbă, dar nu facem procesiuni sau lucruri senzaționale” explică părintele.

În Ardeal, biserica pare mai ponderată decât în Moldova în ceea ce privește moaștele. „Nu suntem împotriva manifestărilor de acest gen, dar nu facem din asta un scop în sine. Personal, sunt împotriva folosirii lor într-un alt scop decât cel pentru care Dumnnezeu le-a rânduit”, spune părintele Cristian Griza.

El afirmă că, în Biserica Ortodoxă, Sfintele Moaște sunt prezentate ca realități concrete ale unor persoane ce au primit harul lui Dumnezeu, dar că, nicăieri, nu se spune c-ar trebui folosite, puse în valoare, mai mult decât e firesc.

„Ioan Gură de Aur spunea că cea mai mare cinstire pe care un om o poate aduce sfântului este să-i urmeze viața. Biserica aprobă sărutarea sfintelor moaște, o încuviințează, dar nu acesta e scopul principal”, arată părintele.

Mediafax Foto: Silviu Matei

Evlavie deosebită pentru martirii de la Aiud

Părintele Cristian Groza e de părere că sfinții contemporani, sfinții secolului XX, sunt foarte căutați în ultimul timp.

„Mai nou, există un curent deosebit față de osemintele de la Aiud. Din păcate nu se știe care, cui aparțin, fiind vorba, acolo, de o groapă comună. Dar există o evlavie deosebită pentru cei care au pătimit în închisorile comuniste. Sunt persoane care au astfel de părticele de oseminte. Am văzut pe net dar, cum spuneam, din nefericire ei nu pot spune cărui deținut au aparținut. Se știe doar că au fost luate de la gropa comună și că izvorăsc mir. Unele au fost expuse la câteva conferințe, la Iași”, spune părintele.

Vorbind despre ultimul curent – acela de a proclama o categorie generală de sfinți ai închisorilor, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului, preotul Bogdan Ivanov, afirmă că acest lucru trebuie făcut cu mare atenție.

„Nu cred că trebuie operat așa. Moaștele și sfinții țin de persoană, nu de grupul din care a  făcut parte. Știm bine, însă, că prin închisorile comuniste nu au trecut numai sfinți”, este de părere preotul.

Moaște ale martirilor de la Aiud au ajuns și la  Mânăstirea „Sfântul Gheorghe” Țigănești din cadrul Episcopiei Alexandriei și Teleormanului. „Sunt părticele aduse de părintele stareț de acolo. Primite de cineva anume care le-ar fi găsit în închisoarea de la Aiud. Nu avem documente pentru ele, dar există o istorie. Oamenii nu pot minți. Există o evlavie care nu este greșită într-un fel pentru cei care l-au mărturisit cu prețul vieții pe Christos, să spunem așa pentru că au stat la închisoare. Până când Sfântul Sinod nu va lua o hotarâre în acest sens, ele ramân acolo”, afirmă parintele Cătălin Păunescu, purtătorul de cuvânt al Episcopiei.

În Oltenia, moaștele s-au inventariat deja

În Oltenia, cele mai de preț moaște sunt cele ale Sfântului Grigorie Decapolitul, aflate în întregime într-o raclă de argint la Mânăstirea Bistrița – Vâlcea. Acestea sunt printre cele mai vechi din țară, după cele de la Suceava, ale Sfântul Ioan Cel Nou. „Sfântul Grigorie are trupul întreg și este unul dintre cei mai cunoscuți sfinți ai noștri și cei mai puternici. Despre el se spune că aduce ploaie, că vindecă numeroase boli. Mulți vin în zilele noastre și se vindecă. Se fac pelerinaje mari, de ziua Sfântului sau pe 15 august. De 8 septembrie, când se organizează și un târg acolo de ziua romilor, vin foarte mulți. Îi vezi că vin cu mașinile să se roage. În rest, vin mulți și în perioada postului”, a precizat pentru gândul purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Râmnicului, părintele Liviu Găman.

Reprezentanții Arhiepiscopiei Râmnicului au mers deja la bisericile și mânăstirile lor pentru a identifica și fotografia moaștele și speră să obțină certificate de autenticitate pentru cele pentru care nu au. „Noi avem cel puțin 30 de locașuri de cult cu părți de moaște. Probabil că după ce se va crea ghidul acesta se vor mai da și unele certificate de autenticitate pentru că sunt multe moaște aduse de diverși călugări sau domnitori, de-a lungul timpului, care le-au cumpărat ei din Ierusalim, Grecia sau Italia, dar fără documente. Este necesar un asemenea certificat pentru a putea arăta ce se știe despre ele”, a mai spus acesta.

În Mitropolia Munteniei și Dobrogei, părerea este însă alta. „Catalogul acesta este de dorit în Biserica noastră Ortodoxă, dar nu rezolvă mare lucru. Avem moaște care nu au certificat de autenticitate si pe care va trebui de acum încolo să le ținem în altar, pentru că nu le mai putem scoate la sărutat”, crede Cătălin Păunescu, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Alexandriei și Teleormanului.

Mediafax Foto: Octav Ganea

În Moldova, Muntenia și Dobrogea se lucrează de zor la moaște

Peste tot se lucrează la cataloagele cerute de Sfântul Sinod pentru „recensământul moaștelor”. La Episcopia Hușilor am găsit un părinte consilier care ne-a spus pe fugă că „singurele moaște recunoscute în Eparhia Hușilor sunt cele ale Sfintei Mare Mucenițe Chiriachi, ocrotitoarea Episcopiei, atestate pe bază de documente”. „De restul mai vorbim după ce se centralizează datele”.

Moaștele despre care ne-a vorbit părintele se află în Catedrala Episcopală din Huși. „Sunt aici din anul 1763, fiind aduse de către Episcopul Iacob Stamati al Hușilor. Mâna și sfintele moaște, aduse de la Mănăstirea Marea Lavră de la Muntele Athos, au fost așezate în Catedrala Episcopală, întrucât Episcopul Iacob a plătit o parte din datoriile Marii Lavre și a primit, în schimb, aceste sfinte moaște”, afirmă el.

Sfânta Chiriachi este Muceniță, a trăit în zilele Împăratului Dioclețian între anii 264 – 305. „Este rodul rugăciunilor părinților săi, Dorotei și Eusebia. A suferit moarte martirică în Armenia”, mai spune părintele.

Și în Mitropolia Munteniei și Dobrogei se lucrează intens la cataloagele cu moaște pentru că nu sunt puține. În afară de binecunoscutele moaște din București care atrag foarte mulți credincioși – Sfinții Dimitrie cel Nou Basarabov, Nectarie Vindecătorul, Nicolae sau Calnic, în cadrul mitropoliei există și aletele care atrag credincioși în pelerinaje. Printre acestea se numără Sfântul Andrei ((Mânăstirea Peștera Sfântului Apostol Andrei, Constanța), Sfântul Ierarh Mucenic Teodosie (Mânăstirea Brazi, Vrancea), Sfinții Epictet și Astion (cele mai vechi moaște descoperite la noi în țară  – anul 280 după Christos), Sfinții Zotic, Atal, Camasie și Filip (Catedrala episcopală din Constanța), Sf. Muceniță Filoteia (Catedrala arhiepiscopală Curtea de Argeș).

„La Peștera Sfântului Andrei atrage locul, nu moaștele. Mai sunt părți din moaștele lui și în alte locuri. Acolo, însă, tradiția și Biserica spune că a poposit Sfântul, din această cauză este pelerinaj mare de ziua lui, în noiembrie”, explică purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului.

Nectarie, sfântul despre care se spune că vindecă

Pe la mânăstirea Radu Vodă, din centrul Capitalei, zeci de mii de oameni trec anual pentru a săruta și a se închina la racla cu părți din moaștele Sfântul Nectarie din Eghina, zis și Vindecătorul. La moaștele, donate în urmă cu 12 ani, de Biserica Ortodoxă Grecească, oamenii cer ajutor Celui de Sus, pentru grave suferinte trupești.

Despre Sfântul Nectarie se spune câ, în timpul vieții, tămăduia prin simpla mângâiere, iar după moarte prin atingerea moaștelor sale.

Se crede că spiritul său ar fi ridicat din cărucioare rulante bolnavi paralizați; că a dat leac unei suferințe de cancer și a liniștit schizofrenici.

Rămășițele lui Nectarie Vindecătorul se află și în alte mânăstiri și biserici din România.