Harta prețurilor la apartamente. Care este orașul în care îți poți cumpăra cea mai ieftină locuință

„Cel mai bun semnal al revenirii pieței imobiliare este dat de interesul manifestat atât de investitorii noi pe piața din România, cât și de revenirea celor care aveau proiecte la noi în țară și care, în ultima perioadă, au «hibernat». Ne așteptăm în perioada următoare la o creștere a stocului de proprietăți pe toate sectoarele pieței imobiliare”, se arată în studiul Darian.

În cele mai mari 15 orașe din țară s-a înregistrat o stagnare a prețurilor la locuințele vechi în ultimele șase luni, prețul mediu situându-se la nivelul de 754 euro/metru pătrat. La nivelul orașelor mici, nivelul mediu de preț a fost de la 570 euro/metru pătrat, la același nivel cu cel înregistrat în ultimele șase luni.

În decursul ultimelor 12 luni, scăderea prețurilor aferente apartamentelor vechi a fost sub 1%, iar în ultimele șase luni s-a înregistrat un plus de 0,1%. Comparativ cu perioada de început a crizei (anul 2008), prețurile apartamentelor vechi au scăzut cu aproximativ 40% la nivel național.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

În cele 15 orașe considerate poli de dezvoltare prețurile au fost cuprinse între 567 euro/metru pătrat la Arad și 932 euro/metru pătrat la Cluj-Napoca, rezultând o medie la nivelul polilor de 763 euro/metru pătrat, similară cu nivelul înregistrat în semestrul trecut, dar cunoscând o depreciere substanțială de 41% față de perioada de început a crizei, anul 2008.

La nivelul principalilor poli de dezvoltare, cea mai mare scădere din semestrul I 2015 comparativ cu semestrul II 2014 a fost înregistrată în Bacău (-2,4%), urmată de Iași (-1,8%) și Oradea (-0,9%). Dintre cei 15 poli principali de dezvoltare, șase orașe au înregistrat mici evoluții negative, trei orașe au prețuri în stagnare, iar șase orașe (printre care și Capitala) au înregistrat mici creșteri de preț.

În București s-a înregistrat o creștere de 0,5% față de semestrul anterior și de 1,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Dintre orașele mici, cu populație sub 125.000 locuitori, apartamentele vechi s-au vândut cu cel mai mare preț în Buzău și în Suceava (peste 700 euro/metru pătrat), pe când cel mai mic preț este prezent în Sfântu Gheorghe, unde prețul de tranzacționare a apartamentelor vechi se situează la 430 euro/metru pătrat. Pentru semestrul I al anului 2015, media la nivelul orașelor mici este de 570 euro/metru pătrat, în stagnare în ultimele șase luni.

Celălalt segment al pieței imobiliare – apartamente și case nou construite – a înregistrat și el o ușoară creștere.

Comparativ cu perioada de început a crizei (anul 2008), prețurile apartamentelor noi au scăzut cu aproximativ 33%. În decursul ultimelor șase luni prețul mediu a înregistrat o ușoară evoluție pozitivă, de aproximativ 0,4%, trendul în ultimele 12 luni fiind unul similar. Astfel, prețul mediu unitar la nivel național în semestrul I din 2015 s-a situat la nivelul de 779 euro/metru pătrat. În general, în ultimele șase luni s-a înregistrat o tendință de creștere a prețurilor, atât la nivelul polilor de dezvoltare, cât și la nivelul orașelor mici.

În cele 15 orașe considerate poli de dezvoltare prețurile sunt cuprinse între 748 euro/metru pătrat (la Galați) și 1.137 euro/metru pătrat (în București), rezultând o medie la nivelul polilor de 909 euro/metru pătrat, în ușoară creștere față de perioada similară a anului trecut dar și față de semestrul anterior.

Dintre orașele mici, cu populație sub 125.000 locuitori, apartamentele noi s-au vândut cu cel mai mare preț în Râmnicu Vâlcea și Miercurea Ciuc (760 euro/metru pătrat), pe când cel mai mic preț este prezent în Baia Mare, unde prețul de tranzacționare a apartamentelor noi se situează la 488 euro/metru pătrat.

Un aspect interesant al pieței este orientarea cererii potențiale spre apartamentele construite recent, în detrimentul celor vechi. Apartamentele noi pentru clasa medie și medie-inferioară sunt construite în zonele periferice ale orașelor, prețurile sunt mai mici decât cele ale apartamentelor vechi situate în zone mediane sau periferice și, de multe ori, se acordă un bonus sub forma unui loc de parcare exterior.

Prețurile medii de tranzacționare aferente caselor și terenurilor au cunoscut o ușoară depreciere la nivel național (0,4% în cazul caselor și 1,4% în cazul terenurilor), comparativ cu perioada smiliară a anului trecut.

Cele mai scumpe case și vile s-au vândut în București, la un preț mediu de 1.073 euro/metru pătrat, în creștere cu 0,3% față de semestrul anterior, Bucureștiul fiind și singura localitate cu peste 1.000 euro/metru pătrat. Pe locul secund se situează Cluj-Napoca cu un preț mediu de 870 euro/metru pătrat, similar cu cel din semestrul trecut. Cele mai mici prețuri de vânzare se regăsesc în continuare în Alexandria (429 euro/metru pătrat) și Botoșani (435 euro/metru pătrat).

Dintre orașele mici, cu populație sub 125.000 locuitori, cele mai mici prețuri s-au înregistrat la Botoșani cu o medie de 435 euro/metru pătrat și Piatra Neamț cu 440 euro/metru pătrat.

În semestrul analizat, prețul mediu înregistrat la nivel național la tranzacționarea caselor a fost de 573 euro/metru pătrat, continuându-se tendința de depreciere ușoară (-0,1%).

Piața comercială tinde și ea spre stabilitate, înregistrând la nivel național doar mici variații comparativ cu semestrul anterior. Față de al doilea semestru al anului 2014, Capitala și-a menținut aceleași niveluri de chirii și grade de ocupare pe toate segmentele pieței comerciale. Randamentele, însă, au înregistrat ușoare contracții, cuprinse între 25 și 50 de puncte procentuale.

Terenurile agricole continuă să fie căutate în ciuda faptului că, de la începutul anului 2012, acestea s-au scumpit cu aproximativ 50%, înregistrând cea mai importantă apreciere dintre toate sectoarele pieței imobiliare.

Piața terenurilor agricole este structurată, în general, în două segmente mari: piața primară (segmentul de piață compus din parcele mici de teren, 1 – 10 hectare, în general, doar cu titlu de proprietate, neintabulate) și piața secundară (segmentul de piață compus din parcele de teren comasate, 50 – 2.000 de hectare, în general, intabulate și cu situație cadastrală).

Principalele zone agricole ale României sunt: Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podișul Moldovei, Podișul Dobrogei, Depresiunea Transilvaniei și Podisul Getic.

Prețurile pentru un hectar variază între 1.800 de euro/hectar, în Câmpia Română – Oltenia, și 4.500 de euro/hectar în Câmpia Română – Muntenia.