Prima pagină » Știri » Hayssam, din penitenciar pe Facebook: „România se va confrunta cu un val de refugiați”. Ce previziuni are sirianul condamnat pentru terorism

Hayssam, din penitenciar pe Facebook: „România se va confrunta cu un val de refugiați”. Ce previziuni are sirianul condamnat pentru terorism

Hayssam, din penitenciar pe Facebook: „România se va confrunta cu un val de refugiați
Sirianul Omar Hayssam, condamnat pentru terorism în dosarul răpirii jurnaliștilor români în Irak, scrie, din penitenciar, că în următoarele șase luni România se va confrunta cu "un val de refugiați" de peste 3.000 de persoane pe zi, pentru care trebuie asigurate cazare, hrană și condiții decente.

Într-o postare pe Facebook, sirianul Omar Hayssam îi răspunde, din penitenciar, consilierului prezidențial Leonard Orban, care spunea că, în total, în România vor ajunge puțin peste 1.700 de refugiați, însă ei vor sosi treptat în cele șase centre de primire disponibile și vor fi verificați.

Hayssam susține că lucrurile sunt mult mai grave și că România se va confrunta cu un „val de refugiați”.

„Nu vreau să contrazic un oficial al statului român numai de dragul de a mă băga în seamă…, dar sunt totuși un om alfabetizat, cu foarte mult timp la dispoziție și cu un minim acces la informație… Lucrurile sunt mult mai serioase, problemele mult mai grave și sarcina rezolvării lor mult mai delicată decât apare în percepția și mesajul unor înalți demnitari din patria noastră. Considerând fluxul de migranți din țări precum Serbia și Ungaria, în opinia mea, România se va confrunta cu un val de refugiați de peste 3.000 de persoane pe zi, în următoarele șase luni. Evenimentele din Orientul mai mult sau mai puțin apropiat și situația dintr-o sumă de spații vecine celui european implică o panică acută în rândul populației și mișcări spectaculoase a mari mase de oameni. Europa Occidentală se va preocupa de administrarea crizei refugiaților în parametri existenți și va soma țări de graniță ale Uniunii, ca România, să-și asume excedentul de migranți pe speze proprii”, afirmă el.

Conform acestuia, problemele pe care le ridică un flux crescând de imigranți sunt de ordin legal, polițienesc, administrativ, sanitar, politic, iar pentru un stat care „depune eforturi substanțiale de aderare la Spațiul Schengen”, problemele de natură militar-polițienească, de prevenire a unor riscuri și de menținere a siguranței locale și unionale nu sunt ușoare și nici binevenite.

Omar Hayssam spune că trebuie găsite soluții la problemele administrative.

„3.000 de oameni pe zi înmulțit cu 30, înmulțit cu 6 înseamnă peste jumătate de milion de refugiați. Ei vor trebui cazați, hrăniți și vor necesita asistență medicală și socială. Legali sau nu, refugiații sunt oameni care merită un tratament uman. Ei trebuie să mănânce și au nevoie de condiții decente de viață, chiar si în acest tranzit forțat. Deși nu m-aș grăbi să folosesc cuvântul «tranzit»… Cred că mulți refugiați nu vor putea fi fizic repatriați, iar dacă accesul lor nu va fi permis în țările mai la vest de România, șederea lor aici se va cere îndelungată. Nu spun că e bine sau e rău, spun doar că forța majoră ne va obliga să găzduim un număr însemnat de emigranți”, mai spune Hayssam, susținând că ministerele Agriculturii și Sănătății ar trebui să redacteze studii de impact pentru varianta „nu tocmai optimistă”.

El mai spune că România are, teoretic, un deficit de populație și unul de forță de muncă, iar, pe termen mediu, o parte din masa de imigranți ar putea fi asimilată, însă nu știe dacă statul român va primi fonduri suficiente de la partenerii europeni și de la Înaltul Comisariat ONU pentru refugiați pentru a asigura subzistența populației excedentare.

„În modesta mea opinie, ar trebui înființată o entitate juridică specială, prezidată de un oficial român cu reputație solidă. Un ministru, un demnitar cu vechi state de serviciu, o personalitate. Acest oficial ar trebui secondat de o sumă de vicepreședinți reprezentând comunități de rezidenți, etnii și naționalități legate tradițional de emigranți, oameni din ambasade, personalități arabe locale (mă gândesc aici la persoane unanim apreciate ca Raed Arafat)”, afirmă el.

Conform acestuia, în România exista câteva comunități arabe importante: sirienii, libanezii, irakienii, palestinienii și, în mai mică măsură, egiptenii și iordanienii.

„Cei mai multi refugiați vor veni din Siria, din Irak, dar și din alte state din regiune sau din spațiul arab. Cred că 70-80 la sută dintre ei sunt musulmani suniți, dar vor exista cu siguranță și shiiți și creștini. Entitatea de care vorbeam, construită pe un parteneriat public-privat, ar trebui să aibă în board și oameni de religie, atât din partea Muftiatului Turco-Tătar, cât și din partea centrelor islamice particulare. Un parteneriat cu un așezământ cultural musulman important ar fi binevenit, desigur cu unul neimplicat politic și în mod manifest nesolidar cu orice grup extremist. În egală măsură, statutarea unui protocol cu Patriarhul Libanului, cu misiunile creștine din Beirut și Siria, cu Patriarhia Alexandriei ar fi obligatorie”, consideră Omar Hayssam.

El mai spune că ar trebui făcute de demersuri de cooperare cu alte state interesate și că, dacă era liber, ar fi „purces la treabă fără ezitare”.

Primii imigranți pe care România s-a angajat să-i primească la cererea Uniunii Europene vor sosi în țară în luna noiembrie, a declarat, marți, Leonard Orban, consilierul pe politici europene al președintelui Klaus Iohannis.

Leonard Orban a precizat, într-un interviu la Europa FM, că, în total, în România vor ajunge puțin peste 1.700 de refugiați, însă ei vor sosi treptat în cele șase centre de primire disponibile și vor fi verificați.

Consilierul prezidențial susține că cine nu va avea dreptul la azil nu va putea rămâne în România.

„Oferta a fost făcută de către Guvernul României și este următoarea: 1.705 migranți pe așa-numitul mecanism de relocare intra-UE, adică să preluăm 1.705 persoane din alte state membre, mai precis din Grecia sau Italia, pe o perioadă de doi ani, începând cu luna noiembrie 2015. Și pe relocarea extra-UE, deci din tabere de refugiați din afara UE, 80 de persoane, tot pe o perioadă de doi ani. În total, oferta făcută de Guvernul României a fost de 1.785 de persoane”, a precizat Orban.

Cele șase centre în care vor ajunge imigranții sunt în București, Giurgiu, Galați, Șomcuța Mare, Rădăuți și Timișoara.

Aici, imigranții vor primi apă, hrană, cazare și servicii consulare, iar România va primi de la Uniunea Europeană câte 6 mii de euro pentru fiecare persoană. Regimul în aceste centre va fi unul deschis, spune Leonard Orban.

Pe de altă parte, Orban a arătat că, după părerea sa, România nu este pregătită să integreze migranți, el menționând totodată necesitatea unei strategii.

„E o părere personală, subliniez: România este complet nepregătită pentru a integra migranți. (…) În calitate de comisar european, am vizitat foarte multe state membre și am văzut problemele care există în ceea ce privește integrarea migranților, de la problemele adulților – dificultățile de găsire a unui loc de muncă, învățarea limbii țării gazdă – până la dificultățile pe care le au copiii să se integreze în sistemele școlare. (…) Cred că în România – și în acest context, dar trebuie să lăsăm la o parte acest context hai să-i spunem exploziv care există la nivel european – este nevoie de discuții foarte serioase între specialiști, să stabilim cum ne putem pregăti pentru integrarea migranților. E ridicol să crezi că într-o Europă deschisă, mai devreme sau mai târziu, nu vor veni migranți la tine, că nu se vor stabili din ce în ce mai mulți străini, nu neapărat din Asia, de pe alte continente, și vor veni și vei avea probleme de integrare”, a mai spus Orban.

Traian Băsescu a declarat, marți seară, că România ar trebui să refuze să primească refugiați, precizând că „nu este problema noastră” și că știe „ce frumos este să mintă UE” atunci când spune că aceștia vor fi cazați doar doi ani și adăugând că Europa primește acum „lecția propriei nesăbuințe”.

Citește și