Hayssam: S-a luat de bun că sunt terorist, dar nu vede nimeni 5.000 de locuri de muncă create de mine

Omar Hayssam a declarat vineri, în fața unui judecător de la Tribunalul București, că dosarele sale sunt rezultatul faptului că s-a luat „de bun” că el este terorist și că apoi toată lumea a ținut cont de asta, fără să vadă și binele făcut de el – „5.000 de locuri de muncă”.

Sirianul a refuzat să dea o declarație în fața judecătorului care a dezbătut propunerea de arestare preventivă făcută pe numele său de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), în dosarul de înșelăciune și delapidare.

Totuși, el a arătat, fără să se consemneze la dosar, că nu a refuzat să primească rechizitoriul prin care a fost deferit justiției în acest caz, ci doar a vrut ca acesta să-i parvină în prezența unui avocat ales.

Hayssam a mai spus că în cursul zilei de joi a primit vizita unor membri ai familiei sale, dar că tot nu s-a reușit găsirea unui „avocat specializat”.

Sirianul a explicat că, în opinia sa, pentru aflarea adevărului „trebuie muncit, trebuie reluată această cercetare” și trebuie văzut în ce condiții au fost luate declarațiile martorilor din dosar.

„Trebuie văzut în ce condiții au fost luate declarațiile. Declarațiile au fost luate sub presiunea faptului că Omar Hayssam este terorist. Eu nu am nicio participațiune în acest dosar. Trebuie confruntate persoanele ce au dat declarații. Grupul infracțional nu a fost condus de mine”, a declarat el, în fața instanței.

Omar Hayssam a mai arătat că anchetatorii i-ar fi pus în spate firme-fantomă, care ar fi avut legătură cu el pentru simplu fapt că a fost declarat teroristul numărul 1 al României. „Unde s-a găsit o firmă-fantomă, hai s-o punem la teroristul ăsta. Dar să se vadă dacă am contractat eu vreun credit”, a declarat Hayssam.

Sirianul a mai spus că în anii de ședere în România s-a comportant ca orice cetățean normal, a fost om de afaceri prosper și nu înțelege cum se face că, peste noapte, a devenit terorist și cel mai mare infractor al țării. „Până acum, în toate dosarele, am fost cercetat pentru că așa au spus X și Y, s-a luat de bun tot ce s-a spus rău despre mine până acum. De ce nu ne uităm și la cele cinci mii de locuri de muncă existente cât am fost eu și la cele cinci mii de familii care au trăit bine. Mă doare sufletul că se spune de mine «teroristul»”, a mai spus Hayssam

Procurorul DIICOT prezent vineri la Tribunalul București, pentru judecarea propunerii de arestare a lui Omar Hayssam în dosarul de înșelăciune și delapidare, a arătat în fața instanței că sirianul a fost șeful grupului infracțional și că se impune măsura preventivă în cazul acestuia.

Tribunalul București a rămas în pronunțare în acest caz, urmând să stabilească dacă emite sau nu un mandat de arestare pe numele lui Hayssam.

Instanța ar urma să anunțe, de asemenea, dacă admite propunerea de arestarea formulată de DIICOT și pe numele lui Mohamad Omar – fratele lui Omar Hayssam.

Judecarea propunerii de arestare preventivă a avut termen și miercuri, când Hayssam a apărut pentru prima oară în fața instanței după ce a fost adus în țară. El a arătat că solicită atât justiției române, cât și autorităților internaționale, să-i fie redeschise toate dosarele, pentru „aflarea tuturor adevărurilor”. Tot atunci, Omar Hayssam a cerut timp să-și angajeze un avocatul, în locul celui din oficiu, iar Tribunalul București i-a acordat două zile pentru asta.

Omar Hayssam a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în acest dosar, în octombrie 2012, alături de fratele lui, Mohamad Omar, cumnatul său, Mihai Nasture, și doi parteneri de afaceri, Viorel Vasile Mafteucă și Doina Farladanschi, fiind acuzați de înșelăciune și delapidare.

Mai multe imobile, terenuri și instalații industriale, precum și peste un milion de euro sunt puse sub sechestru de către procurorii DIICOT, în acest dosar.

Hayssam a fost condamnat definitiv, în lipsă, în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani și, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnaliști, înșelăciune în cazul „Volvo” și fraude în cauza „Foresta Nehoiu”.

El este judecat și pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, alături de frații acestuia, Mukhles și Mahmoud, și de omul de afaceri Mustafa Tartoussi.

În acest dosar, în 8 octombrie 2012, Omar Hayssam a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de închisoare cu executare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, în timp ce Mustafa Tartoussi, Mukhles și Mahmoud Omar, acuzați că i-ar fi înlesnit fuga din țară, au fost achitați.

Condamnarea dispusă în cazul lui Hayssam a fost contopită cu cea de 20 de ani primită anterior pentru terorism, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 20 de ani de închisoare.

Sentința nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța a stabilit următorul termen în dosar la 12 septembrie.

Hayssam este vizat și într-un dosar de la Direcția Națională Anticorupție (DNA), privind privatizarea IPRS Băneasa, cauza vizând depunerea mai multor înscrisuri false referitoare la experiența și capacitatea financiară a firmei reprezentate de sirian, pentru a putea participa la procedură.

Omar Hayssam a fost predat Poliției Române în dimineața zilei de 19 iulie, anunța purtătorul de cuvânt al șefului statului, Bogdan Oprea.

În 23 iulie, Poliția Română arăta că Omar Hayssam a fost transferat dintr-un centru de reținere și arest preventiv al IGPR, în care a stat de la aducerea lui în țară, într-o unitate din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).

Reprezentanții ANP au precizat ulterior că Omar Hayssam se află din 23 iulie în custodia Penitenciarului București Rahova și este cazat într-o cameră cu „profil de carantinare-observare”.

În martie 2005, jurnaliștii Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian au fost răpiți la Bagdad.

În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reținut și, deși președinția anunța atunci că este acuzat de implicare în răpirea jurnaliștilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian, la Bagdad, el a fost arestat preventiv pentru infracțiuni economice, într-un alt dosar.

La aproape un an și o lună de la plasarea lui în arest, instanța a acceptat să îl elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse și arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operația pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcții a șefilor SRI, SIE și DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga și Virgil Ardelean, dar și a procurorului general al României Ilie Botoș, în 20 iulie 2006.

Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel național și internațional, în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel București, în iulie 2006.