Hellvig: Pentru cercetătorii din centrul ELI-NP de la Măgurele vor fi construite blocuri ANL

Ministrul Dezvoltării, Eduard Hellvig, a anunțat marți că urmează ca ministerul pe care îl conduce și Ministerul Educației să încheie un protocol privind construcția de blocuri ANL pentru cercetătorii care vor lucra la centrul ELI-NP de la Măgurele.

Eduard Hellvig a spus că speră să semneze protocolul cu Ministerul Educației săptămâna viitoare și că i se pare normal, așa cum se fac locuințe pentru rezidenții la medicină, să fie construite blocuri ANL pentru cercetătorii care vor veni să lucreze la centrul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele.

Ministrul a precizat că urmează ca 200 de apartamente să fie puse la dispoziția acestor cercetători.

Potrivit șefului proiectului ELI-NP, Nicolae Zamfir, până în 2017, când centrul de cercetări științifice de la Măgurele ar trebui să fie operațional, ar trebui anagajați peste 200 de cercetători.

Ministrul Dezvoltării Regionale și Turismului, Eduard Hellvig, a participat la conferința dedicată Centrului de Cercetări Științifice ELI-NP ce va fi construit pe Platforma de Fizică de la București-Măgurele, alături de Nicolae Victor Zamfir, directorul Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” și coordonator al ELI-NP, de ministrul delegat pentru Mediul de Afaceri Mihai Voicu și de președintele Consiliului Județean Ilfov, Marian Petrache.

Centrul de cercetări în domeniul fizicii nucleare care va fi construit la Măgurele este unul dintre cei trei piloni ai proiectului european ELI, care va deveni cea mai avansată structură pe plan mondial destinată studiilor legate de radiația fotonică cu caracteristici extreme. Celelalate două centre – ELI-Beamlines și ELI-ALPS – vor fi construite la Praga (Cehia) și, respectiv, Szeged (Ungaria).

Finanțarea construcției acestor primi trei piloni ELI în România, Cehia și Ungaria va fi făcută prin intermediul autorităților celor trei state, cu contribuție europeană din Fondurile Structurale (în România, Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice – POS-CCE).

Costurile ELI-NP sunt de 356,231 milioane de euro, inclusiv TVA. Finanțarea UE va fi de 83 la sută, iar statul român va trebui să contribuie cu restul de 17 la sută din sumă.

În prima fază de finanțare, care se încheie în 2015, Comisia Europeană a decis să acorde României suma de 180 de milioane de euro, fără TVA, din fondurile structurale, a doua etapă de finanțare urmând să se desfășoare între 2014 – 2016.

ELI-NP va avea rolul unui laborator paneuropean și va găzdui o gamă largă de discipline științifice, care va include domenii inovatoare ale fizicii fundamentale, noua fizică nucleară și astrofizică, precum și știința materialelor și științele vieții. De asemenea, cercetătorii vor studia posibile noi modalități de tratare a materialelor nucleare și a deșeurilor radioactive.