„Scopul adoptării Ghidului de conduită etică este reprezentat de consolidarea și promovarea unei culturi profesionale adecvate rolului Serviciului Român de Informații în domeniul securității naționale, prin integrarea într-o formulă coerentă și non-redundantă a regulilor și obligațiilor deja normate (în legislația națională și reglementările interne) sau aplicate cutumiar – a căror respectare este de natură să garanteze că, prin întregul lor comportament, angajatii SRI sunt demni de considerația și încrederea impuse de profesia pe care o exercită”, susține Eduard Hellvig.
Prin implementarea ghidului se urmărește: asigurarea și menținerea unui echilibru just între interesele naționale de securitate și drepturile și libertățile cetățenilor, sistematizarea standardelor morale și de conduită care trebuie respectate de către personalul Serviciului în exercitarea atribuțiilor și în viața personală, respectiv obligațiilor și a regulilor necesare desfășurării unei activități competente și responsabile, în condiții de legalitate; prevenirea abaterilor disciplinare, respectiv a situațiilor care pot afecta activitatea personalului, informațiile, patrimoniul sau rezultatele activității instituției; statuarea unor indicatori cu utilitate în evaluarea modului de îndeplinire, de către cadrele instituției, a atribuțiilor de serviciu; protejarea personalului Serviciului de comportamente abuzive, subiective sau oportuniste; crearea unui sistem de referință în orientarea deciziilor și acțiunilor personalului SRI în cazul apariției dilemelor de etică, explică SRI.
Astfel, potrivit ghidului, printre altele, angajații Serviciului nu se pot implica în activități care ar putea prejudicia imaginea instituției. „În relațiile cu cetățenii ne asigurăm că proiectăm o imagine care să nu prejudicieze în niciun fel instituția. Ceea ce facem poate fi interpretat prin prisma apartenenței la Serviciu”, se precizează în document.
O altă reglementare este aceea de respectare a vieții private și a reputației angajațior SRI și a cetățenilor. Angajații instituției se vor implica în „informarea corectă a publicului larg cu privire la riscurile și amenințările la adresa securității naționale” și în comunitățile în care trăiesc și își desfășoară activitatea.
„În exercitarea atribuțiilor funcției avem o atitudine obiectivă, neutră, față de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură; nu săvârșim acte sau fapte care contravin demnității, prestigiului sau regulilor de comportament care decurg din apartenența la Serviciu. Prevenim orice comportament degradant, intimidator sau umilitor care urmărește sau conduce la afectarea gravă a capacității unei persoane de a-și desfășura în mod firesc activitățile profesionale sau de a-și exercita drepturile”, arată alte reglementări ale ghidului.
De asemenea, angajaților le este interzis să se folosească de funcție pentru a obține avantaje sau alte beneficii personale. „Folosim resursele și mijloacele materiale care ne sunt puse la dispoziție, exclusiv în interes profesional”.
„Ne asumăm să nu executăm ordinele sau dispozițiile care sunt contrare legii sau care nu respectă deontologia profesională. Ne asigurăm că, prin modul în care îndeplinim atribuțiile de serviciu, respectăm interesul public, drepturile și libertățile cetățenilor și nu afectăm demnitatea sau integritatea acestora. Dăm dovadă de independență când ne îndeplinim atribuțiile și misiunile fără imixtiunile ilegitime ale altor colegi, autorități sau persoane din afara Serviciului. Nu dezvăluim informații care nu au caracter public sau la care am avut acces în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, inclusiv după părăsirea Serviciului; Nu folosim nicio informație la care avem acces în activități economice, pentru obținerea unui câștig material sau în scopuri ilicite; Nu dezvăluim metode și mijiloace prin care ne desfășurăm activitatea”, arată alte prevederi.
Ghidul a fost elaborat ca urmare a mai multor scandaluri în centrul cărora au fost angajați ai Serviciului Român de Informații, unul dintre cei vizați fiind fostul prim adjuns al SRI, Florian Coldea. Generalul a demisionat din funcție ca urmare a unei anchete demarate după ce în spațiul public au apărut imagini cu el alături de fostul deputat Sebastian Ghiță, cercetat în prezent în mai multe cauze.
Un alt caz a fost cel al generalului Elena Istode, care a apărut în fotografii alături de fostul parlamentar cu probleme penale Cristian Rizea și de soția acestuia.