Reprezentanții Curții de Apel Cluj au declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că în cazul lui Horea Uioreanu a fost schimbată încadrarea unei
fapte, din complicitate la spălare de bani în tentativă de spălare de bani.
„Curtea de Apel Cluj a pronunțat sentința în cazul recursului formulat de Horea Uioreanu la sentința dată în mai 2016 de Tribunalul Cluj prin care acesta a fost condamnat la 6 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată și complicitate la spălare de bani. Instanța l-a condamnat la 6 ani și 4 luni de închisoare și interzicerea unor drepturi și a schimbat încadrarea faptei de complicitate la spălare de bani cu tentativă la spălare de bani. Sentința este definitivă”, au spus sursele citate.
Tribunalul Cluj l-a condamnat în 17 mai 2016 pe Horea Uioreanu la 6 ani și 6 luni de închisoare cu executare, pentru luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată și complicitate la spălare de bani. De asemenea, în același dosar au mai fost condamnați oamenii de afaceri Ioan Bene, la 3 ani și 10 luni de închisoare cu executare, și Vasile Pogăcean, la 3 ani de închisoare cu executare, iar fostul consilier județean PNL Ioan Petran la 3 ani de închisoare cu suspendare. De asemenea, Gabriel Davidescu, director de dezvoltare la o societate comercială, a fost condamnat la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare.
Horea Uioreanu a fost reținut de procurorii DNA în 28 mai 2014 pentru cinci infracțiuni de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată și complicitate la spălare de bani, și, ulterior, arestat preventiv pe 29 de zile, alături de oamenii de afaceri Ioan Bene și Vasile Pogăcean.
Cei trei se află din 30 martie 2015 sub control judiciar.
În rechizitoriul întocmit la vremea respectivă de procurori se arăta că, în calitate de președinte al Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu „a pretins de la Pogăcean Vasile suma totală de 693.224 lei din care, în perioada aprilie 2013 – mai 2014, în mod repetat, a primit în zece tranșe suma totală de 134.500 lei pentru ca, în exercitarea funcției sale, să direcționeze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit sau prin mecanismele de finanțare reglementate de OUG nr. 28/2013 către unități administrativ teritorial din județul Cluj, în vederea finanțării contractelor pe care respectivele entități le aveau cu societatea Sinai Compimpex SRL, deținută de inculpatul Pogăcean Vasile”.
Potrivit procurorilor anticorupție, Uioreanu „a pretins de la inculpatul Ioan Bene suma totală de 300.000 lei, din care în perioada octombrie 2012 -martie 2014, în mod repetat, a primit în șapte tranșe suma totală de 278.000 lei pentru ca, în exercitarea funcției sale, să direcționeze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit în vederea plății contractelor derulate de SCC Napoca SA deținută de inculpatul Ioan Bene”
Potrivit comunicatului citat, Horea Uioreanu și Ioan Bene întocmeau acte în fals, ca să disimuleze actele de corupție.
„În încercarea de a disimula adevărata înțelegere între părți, respectiv plata unei sume cu titlu de mită, la data de 13 mai 2014, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a convenit cu inculpatul Bene Ioan ca acesta să facă demersuri pentru încheierea în fals a unui contract și a unei facturi fiscale între una din societățile deținute de omul de afaceri, respectiv SC Napocamin SRL cu societatea Centrul de Cercetări și Studii Calitative și Cantitative SRL. Actele respective atestă în fals o convenție comercială între cele două societăți, fiind folosite pentru a crea aparența unei plăți licite asupra unui studiu de piață – sondaj de opinie de care a beneficiat președintele Consiliului Județan Cluj, în valoare de 5.000 euro”, se arăta în rechizitoriul dosarului.
Potrivit anchetatorilor, Uioreanu „a pretins, împreună cu inculpatul Ioan Petran, consilier județean, la data de 9 aprilie 2014, de la inculpatul Gabriel Davidescu, director de dezvoltare al SC UTI Grup SA, suma de 20.000 euro (câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanți ai Consiliului Județean Cluj) pentru ca, în exercitarea atribuțiilor funcției, să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre și să emită o Hotărâre de Consiliu Județean, prin care să se aprobe, în favoarea societății UTI Hotel & Parking SRL, în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj Napoca. Din banii pretinși, la data de 17.04.2014, a primit efectiv 5.000 euro”.
În ceea ce privește relația dintre Horea Uioreanu și omul de afaceri Vasile Pogăcean, procurorii susțineau că Pogăcean i-ar fi dat cu titlu de mită lui Uioreanu aproape 135.000 de lei.
„În perioada aprilie 2013-mai 2014, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a pretins de la inculpatul Pogăcean Vasile remiterea, cu titlu de mită, a unei sume totale de 693.224 lei, constând într-un procent de aproximativ 15% din sumele alocate bugetar de CJ Cluj pentru contractele aflate în derulare de către firma Sinai Comimpex SRL aparținând omului de afaceri, suma fiind pretinsă tocmai pentru ca, în calitatea sa de conducător la instituției județene să aloce sumele vizate de omul de afaceri. După ce a primit, în avans, o primă tranșă în cuantum de 40.000 lei, Uioreanu Horea Dorin, în lunile mai și octombrie 2013, în calitate de președinte al Consiliului județean Cluj, a propus Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, alocarea de fonduri bugetare, prin OUG 28/2013, unor anumite comune (Fizeșul Gherlii, Câțcău, Iclod, Bonțida) pentru lucrări pe care primăriile respective le aveau în derulare cu SC Sinai Comimpex SRL, în detrimentul altor comune”, se arăta în rechizitoriul dosarului.
Lucrările la Aeroportul Internațional Cluj-Napoca au fost un prilej bun pentru ca Horea Uioreanu să primească de mai multe ori bani cu titlu de mită de la omul de afaceri Ioan Bene, arătau procurorii DNA.
„În cursul anului 2011, a fost încheiat contractul de lucrări între Aeroportul Internațional Cluj-Napoca RA, în calitate de achizitor și asocierea SCC NAPOCA SA – SC ICCO SYSTEMS SRL- SC GEO ARC SRL, în calitate de executant, având ca obiect prima etapă de executare, finalizare și întreținerea lucrării „Pistă de decolare aterizare de 3.500 m și suprafețe de mișcare aferente” la un preț de 32.436.982,99 euro, durata contractului fiind stabilită la 3 ani, respectiv până la 5 septembrie 2014. Finanțarea investiției urma a fi asigurată din bugetul județului.”, declarau procurorii.
Pe toată durata executării contractului, acesta a fost adiționat cu 24 de acte, care i-au crescut valoarea până la 42 de milioane de euro, spuneau
procurorii.
Horea Uioreanu primea mita în tranșe, susțineau procurorii atestă în fals o convenție comercială între cele două societăți, fiind folosite pentru a crea aparența unei plăți licite asupra unui studiu de piață – sondaj de opinie de care a beneficiat președintele Consiliului Județan Cluj, în valoare de 5.000 euro”, se arăta în rechizitoriul dosarului.
Potrivit anchetatorilor, Uioreanu „a pretins, împreună cu inculpatul Ioan Petran, consilier județean, la data de 9 aprilie 2014, de la inculpatul Gabriel Davidescu, director de dezvoltare al SC UTI Grup SA, suma de 20.000 euro (câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanți ai Consiliului Județean Cluj) pentru ca, în exercitarea atribuțiilor funcției, să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre și să emită o Hotărâre de Consiliu Județean, prin care să se aprobe, în favoarea societății UTI Hotel & Parking SRL, în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj Napoca. Din banii pretinși, la data de 17.04.2014, a primit efectiv 5.000 euro”.
Procurorii spuneau că în această cauză s-a instituit sechestrul și s-a indisponibilizat suma de 13.500 lei aparținând lui Horea Uioreanu, în vederea confiscării speciale. De asemenea, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unui imobil situat în Cluj, în suprafață de 195 metri pătrați aparținând lui Uioreanu, până la concurența sumei de 421.300 lei, în vederea confiscării speciale.