Horia-Roman Patapievici și-a prezentat MOTIVELE DEMISIEI de la ICR

Președintele Institutului Cultural Român, Horia-Roman Patapievici, a prezentat, joi, motivele pentru care conducerea institutului își dă demisia de onoare, fiind la final aplaudat de personalități precum Cristi Puiu și Mircea Cărtărescu, prezente la această ultimă conferință a sa ca șef al ICR.

La conferința care a avut loc joi, la sediul Institutului Cultural Român, au participat, alături de Horia-Roman Patapievici, cei doi vicepreședinți ai ICR, Mircea Mihăieș și Tania Radu.

De asemenea, la eveniment au fost prezenți, printre alții, regizorul Cristi Puiu și scriitorul Mircea Cărtărescu, tinerele autoare Anamaria Sandu și Elena Vlădăreanu, precum și directorul Institutului Francez din București, Didier Dutour.

După cum a mai declarat anterior, Patapievici a explicat că ceea ce se va întâmpla cu ICR, prin efectele OUG nr. 27/ 2012, nu înseamnă doar trecerea în subordinea Senatului, ci și schimbarea misiunii, accentul punându-se, cum se specifică în preambulul ordonanței, pe identitatea națională.

Totodată, ICR se va transforma într-o instituție de propagandă a culturii naționale, dintr-un mediator care a pus în legătură artiști și operatori culturali din România cu cei din străinătate și o instituție care a promovat cultura națională în cooperare cu instituții de cultură străine, asigurând astfel succesul acțiunilor sale pe piața culturală externă.

„Locul în care ne-am lăsat șapte ani și jumătate din viață, această construcție instituțională vie este distrusă”, a spus Patapievici.

El a mai declarat că actuala conducere a institutului, formată din el, Tania Radu și Mircea Mihăieș, înțelege să își depună demisia de protest „față de lovitura dată artiștilor români”.

În finalul conferinței, Patapievici le-a mulțumit artiștilor și oamenilor de cultură cu care a lucrat ICR, colegilor din institutele culturale române și străine și tuturor colaboratorilor, conducerea de la București fiind îndelung aplaudată de cei prezenți la eveniment.

„Vedeți, a meritat să facem ce-am făcut”, a mai spus Patapievici.

Horia-Roman Patapievici a declarat, la sfârșitul lunii iunie, că, dacă Curtea Constituțională va decide că este constituțională Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 27/ 2012, prin care ICR trece de la Președinție în subordinea Senatului și este modificată misiunea institutului, întreaga conducere ICR își va da demisia.

Curtea Constituțională a decis, marți, că OUG nr. 27/ 2012 este constituțională, respingând excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului.

Patapievici a declarat, marți, pentru MEDIAFAX că aspectul sesizat de Avocatul Poporului este cel al caracterului de urgență, Curtea Constituțională distingând între decizia politică și caracterul de urgență, pe care l-a considerat legitim.

Tot marți, Patapievici a precizat că cei din conducerea ICR rămân „în același cadru” și vor demisiona după „rezolvarea câtorva chestiuni de gestiune punctuală, legată de reducerea severă a bugetului” institutului.

Recent, Ministerul Finanțelor a informat ICR, printr-o adresă, că vor fi operate o serie de modificări, incluzând reducerea bugetului institutului, de 43 de milioane de lei, cu 14,5 milioane de lei, reprezentând mai mult de o treime. Ministerul a cerut, totodată, ICR să se încadreze în restul sumei prevăzute în bugetul aprobat la sfârșitul anului trecut, respectiv în 28,5 milioane de lei, urmând ca reducerea să fie și operată, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanții ICR. Însă ICR a cheltuit sau angajat în proiecte aflate în derulare suma de 29 de milioane de lei, astfel că, până la sfârșitul acestui an, ar trebui să funcționeze cu minus 500.000 de lei, pentru a respecta cererea Ministerului Finanațelor.

Patapievici a precizat că, potrivit bugetului de stat, ICR avea angajate o serie de alocări bugetare. „Nu se poate să fii anunțat că nu mai ai niciun ban, în condițiile în care tu ai funcționat ca o instituție normală”, a spus președintele ICR.

Guvernul a adoptat, pe 13 iunie, Ordonanța de Urgență 27, prin care ICR trece de sub autoritatea președintelui în subordinea Senatului, care, în termen de maximum 15 zile, numește atât conducerea operativă a institutului, cât și membrii Consiliului de conducere. Conducerea operativă a institutului va fi asigurată de un președinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepreședinți, numiți și revocați în/din funcție de plenul Senatului, cu votul majorității senatorilor prezenți, la propunerea Biroului Permanent al Senatului.

Conducerea operativă a ICR era asigurată de Horia Roman Patapievici – președinte – și Tania Radu și Mircea Mihăieș – vicepreședinți, însă Camera Deputaților a eliminat cele două funcții de vicepreședinte, prevăzute din 2011 în Legea de funcționare a institutului.

Pe 3 iulie, Gheorghe Iancu, care a sesizat Curtea Constituțională în cazul OUG nr. 27/2012, a fost revocat din funcția de Avocat al Poporului. Funcția a fost preluată interimar de Valer Dorneanu.

Curtea Constituțională a amânat pentru 31 iulie luarea unei decizii în legătură cu sesizarea de neconstituționalitate a OUG prin care ICR trece de la Președinție la Senat, neîntrunindu-se majoritatea necesară, la ședințele din 5 și 10 iulie, când trebuia luată în discuție legalitatea actului normativ.

Premierul Victor Ponta a spus despre ICR că era o instituție „mult prea politizată” și a acuzat „o lipsă de transparență totală” în cheltuirea fondurilor publice la nivelul institutului. „Nimeni din această țară nu mă va convinge că este mai democratic să lași o instituție cu bani publici să fie condusă de un singur om decât să fie controlată de o instituție cum este Senatul, unde sunt toate forțele politice”, a spus Ponta.

El a mai susținut că liderii grupurilor parlamentare PSD – PNL nu intenționează să îl schimbe pe Horia-Roman Patapievici de la conducerea Institutului Cultural Român, ci să asigure transparență în cheltuirea banilor publici, iar „agitația” creată pe această temă relevă că cineva are ceva de ascuns.

Conducerea ICR și-a argumentat „poziția de principiu” de a rămâne sub autoritatea Președinției, referindu-se la experiența audierilor sale în Comisia de cultură a Senatului, unde „atmosfera era dominată de un naționalism înverșunat și obtuz” și toate discuțiile erau politizate, și prin faptul că președintele, spre deosebire de un senator, trebuie să fie neutru din punct de vedere politic și ar avea mai mult de pierdut în ochii opiniei publice, decât de câștigat dacă ar interveni discreționar în programele ICR.

Mii de artiști și oameni de cultură dintre cei mai cunoscuți, ca Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Cristi Puiu, Oana Pellea, Mircea Cărtărescu, Herta Muller, Lucian Pintilie, Andrei Șerban, dar și oameni de afaceri din România, jurnaliști, inclusiv de la prestigioase publicații străine, organizații artistice, colaboratorii și publicul ICR din țară și din străinătate au cerut ca Guvernul să revoce această ordonanță, considerând-o un act de politizare a ICR și susținând falsitatea acuzațiilor de lipsă a transparenței și politizare de care ar fi dat dovadă instituția. Nu au lipsit manifestările în stradă, cea mai amplă – „Mișcarea papioanelor” – având loc pe 18 iunie la sediul ICR, cu participarea câtorva sute de oameni.