Hotărârea CL Miercurea Ciuc, privind înființarea Ținutului Secuiesc, anulată DEFINITIV de instanță

Hotărârea CL Miercurea Ciuc din primăvara anului 2014, prin care a fost aprobat memorandumul Consiliul Național Secuiesc (CNS) privind înființarea regiunii administrative Ținutul Secuiesc cu statut autonom, a fost atacată în instanța de contencios administrativ, în 3 iulie 2014, de prefectul județului Harghita, Jean-Adrian Andrei, acțiunea acestuia fiind admisă de magistrații Tribunalului Harghita în luna octombie a anului trecut, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit deciziei acestora, documentul nu a fost emis pe baza legii, propunerea privind Statulul de autonomie a Ținutului Secuiesc fiind avizată negativ de Consiliul Legislativ, „întrucât viza crearea unei entități statale distincte, paralelă cu statul național unitar român, ceea ce contravine Constituției”.

Ulterior, Consiliul Local Miercurea Ciuc a atacat cu recurs, în februarie 2015, sentința Tribunalului Harghita la Curtea de Apel Târgu Mureș, care a respins acțiunea acestuia și a anulat definitiv hotărârea adoptată, fiind comunicată Prefecturii Harghita în urmă cu două zile.

ACTUALITATE Graba l-a dus la secție pe un brăilean. Nu a dat prioritate și a izbit în plin o autospecială a POLIȚIEI, care a ricoșat într-un stâlp

09:46

ACTUALITATE Victor Ponta: „Echipa Trump a preluat PUTEREA din timpul tranziției dintre administrații”

09:44

Potrivit magistraților Curții de Apel Târgu Mureș, CL Miercurea Ciuc „a ales să ignore aria de competență și a adoptat un act care vizează demersuri și solicitări concrete ce tind să stabilească regimul teritorial-administrativ al populației din 153 de localități, din care doar 68 se află în Harghita”, celelalte fiind situate în județele Covasna și Mureș.

De asemenea, aceștia au precizat că în decizia lor au mai ținut cont de „respingerea de către Comisia Europeană” a două cereri de înregistrare a unor inițiative cetățenești „al căror obiect îl constituia înființarea de regiuni după criterii entice”.

„Prin Decizia C (2013) 4875 final, din 25 iulie 2013, a fost respinsă cererea de înregistrare a inițiativei cetățenești depuse de Consiliul Național Secuiesc cu titlul «Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor și pentru sustenabilitatea culturilor regionale» , iar prin Decizia C (2013) 5969 final, din 13 septembrie 2013, a fost respinsă cererea de înregistrare a inițiativei cetățenești depuse de Hans Heinrich Hansen și Kelemen Hunor, cu titlul «Minority Safe-Pack – un million de semnături pentru diversitate în Europa», precum și, în același sens, respingerea de către Plenul Senatului, în ședința din 25 septembrie 2012, a propunerii legislative privind Statutul de autonomie a Ținutului Secuiesc”, au motivat magistrații Curții de Apel Târgu Mureș.

Decizia Curții de Apel Târgu Mureș este definitivă.

Prefectul Jean-Adrian Andrei, a declarat presei, joi, că Prefectura va ataca în instanță toate hotărârile autorităților locale care contravin legislației în vigoare și încalcă Constituția României.

„Prin această decizie a Curții de Apel ne aflăm în fața autorității de lucru judecat și a practicii judiciare, motiv pentru care orice demers prin acte administrative, care va avea ca obiect această temă, va fi respins din start”, a spus prefectul.

Până în prezent, în județul Harghita au fost adoptate de către consilii locale 35 de hotărâri prin care a fost aprobat memorandumul inițiat de CNS privind înființarea regiunii administrative Ținutul Secuiesc cu statut autonom, toate fiind atacate de Prefectură în instanța de contencios administrativ.

În cazul a 30 din hotărâri, magistrații Tribunalului Harghita au admis acțiunea prefectului, iar alte cinci se află pe rol. Cinci dintre sentințele adoptate de instanța de fond au fost atacate cu recurs de consiliile locale la Curtea de Apel Târgu Mureș.

Potrivit motivării înaintată instanței de Prefectură, „prin solicitarea creării unei regiuni administrative numite Ținutul Secuiesc este încălcată Constituția României, orice reorganizare administrativ-teritorială nefiind posibilă decât prin revizuirea legii fundamentale a țării”.

Cât privește solicitarea recunoașterii limbii maghiare ca limbă oficială, juriștii Prefecturii au apreciat că este neconstituțională, din moment ce în Articolul 13 din Constituție se precizează că în România, limba oficială este limba română.

În februarie 2014, CNS a cerut celor 153 de consilii locale din județele Harghita, Mureș și Covasna să adopte câte o hotărâre în care să solicite crearea unei regiuni administrative a României, denumită Ținutul Secuiesc, un statut autonom pentru regiune, decizii care să fie trimise apoi inclusiv forurilor internaționale.

Potrivit proiectului de hotărâre pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale, acestea urmau să solicite Parlamentului și Guvernului să respecte toate angajamentele internaționale ale României adoptate în domeniul protecției minoritățile naționale.

De asemenea, consiliile locale urmau să solicite crearea unei regiuni administrative denumite Ținutul Secuiesc, care să aibă statut autonom, iar delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul regiunii s-ar realiza prin referendum local.

În proiectul pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale se mai solicita ca în unitățile teritorial-administrative în care ponderea unei minorități naționale depășește zece la sută, limba acesteia să fie recunoscută ca limbă oficială, având același statut ca limba oficială a statului.