ÎCCJ a tras la sorți judecătorii din procesul lui Dragnea. Liderul PSD a cerut suspendarea tragerii. Iulian Dragomir nu mai e în complet
This browser does not support the video element.
La Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost primită, vineri dimineață, o solicitare din partea președintelui PSD Liviu Dragnea de suspendare a tragerii la sorți de vineri a completurilor de 5 judecători, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.
Suirse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că la sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost primită, vineri dimineață, o solicitare din partea președintelui PSD, Liviu Dragnea, de suspendare a tragerii la sorți și de anulare a hotărârii Colegiului de conducere prin care se organiza această tragere la sorți vineri.
Instanța supremă a schimbat însă, vineri, prin tragere la sorți, membrii completelor de cinci judecători pentru 2018 după ce CCR a decis că există conflict juridic constituțional între Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlament.
Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, a tras la sorți, vineri, noii judecători din completurile de 5, schimbând și componența celui care judecă apelul în cazul lui Liviu Dragnea. Vicepreședintele ÎCCJ, Iulian Dragomir, nu se mai regăsește în acest complet.
Noul complet de 5 judecători, completul 1, care va judeca, printre altele dosare, și apelul în cazul președintelui PSD, Liviu Dragnea, este format din Rodica Cosma, Valentin Șelaru, Simona Cristina Neniță, Maria Francisca Vasile și Ioana Alina Ilie.
Completul anterior era format din: vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) judecător Dragomir Ilie Iulian (președinte), iar ca membrii titulari: erau judecătorii Neniță Simona Cristina, Grădinaru Daniel, Dragomir Florentina și Lefterache Lavinia Valeria.
Instanța supremă a schimbat, prin tragere la sorți, membrii completelor de cinci judecători pentru 2018 după ce CCR a decis că există conflict juridic constituțional între Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlament.
În urma sesizării făcute de Guvern cu privire la existența unui conflict între Parlament și ICCJ privind constituirea completurilor de 5 judecători, CCR a decis cu majoritate de voturi:
-A admis sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României și a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat și completat prin Legea nr.255/2013.
-Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorți a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat și completat prin Legea nr.207/2018.
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Pe 2 octombrie, premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR în legătură cu existența unui conflict juridic între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu privire la formarea completelor de cinci judecători de la instanța supremă.
Controversele au început după ce a intrat în vigoare Legea 304/2004 de modificare a legii privind organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și președintele Secției Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toți magistrații din complet sunt trași la sorți.
Toni Greblă: Sentințele definitive din 2014-2018, lovite de nulitate absolută
În prezent secretar general al Guvernului, Toni Greblă a pledat în fața foștilor colegi de la CCR cauza Executivului. Greblă a trebuit să plece din funcția de judecător constituțional, după ce DNA l-a trimis în judecată pentru fapte de corupție. Într-un final, judecătorii ÎCCJ l-au achitat de acuzații. Miercuri, din noua funcție, el a fost adversar chiar cu judecătorii care l-au absolvit de orice vină.
După ce a aflat decizia CCR, el a apreciat că, în cazul tuturor sentințelor definitive din 2014 până acum, cei nemulțumiți pot solicita revizuirea, pe motivul completelor constituite nelegal.
„Statul, prin instituțiile sale, are obligația să respecte de îndată deciziile instanțelor de judecată și respectiv ale Curții Constituționale, astfel încât nici nu mai trebuie așteptată motivarea Curții și Înalta Curte trebuie să se conformeze. După ce decizia Curții va apărea în Monitorul Oficial, sunt căile prevăzute de lege, revizuire, contestație în anulare, nu pot să dau acum o opinie general valabilă, prin care cei care au fost judecați în apel de către un complet de 5 judecători format cu nerespectarea art.32 din Legea 304 au la îndemână această cale de atac pentru a reforma deciziile, pentru că nerespectarea compunerii completelor de judecată este sancționată cu nulitatea absolută,” afirmă, categoric, Greblă. „Numai sentințele rămase definitive, pentru că celelalte sunt în curs de soluționare și se va remedia această deficiență în compunerea completelor și se va da o soluție finală pe un complet constituit conform legii.”
Întrebat cum comentează afirmațiile opoziției că decizia CCR l-ar putea ajuta pe președintele PSD Liviu Dragnea, secretarul general al Guvernului a indicat că „nu ai ce să reformezi” în cazul liderului social-democrat.
„Păi nu, pentru că – din câte știu eu – hotărârea dlui Dragnea, dacă vă referiți la asta, nu e definitivă, așa încât nu ai ce să reformezi acolo, ci continuă judecata cu un complet constituit conform legii. Legea și deciziile Curții Constituționale se aplică
Vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache (PSD), a declarat miercuri, după ce decizia CCR, că nelegalitatea compunerii completelor ar putea deveni motiv de revizuire a unor dosare.
„Până și Înalta Curte trebuie sã respecte legea,” afirmă Iordache. „Dacã Parlamentul, în aceastã vară, a stabilit un lucru, cum se compun completurile, nu poate pe lângă lege un colegiu de conducere, condus la un moment dat de doamna Stanciu .(…) Dacã noi am dat o lege și am spus cã, din 23 iulie acest an, a intrat în vigoare și trebuia să se constituie completurile prin tragere la sorți la ÎCCJ, nu credeți că și Înalta Curte ar trebui sã respecte o lege? Din câte știu eu, din 2014 ar fi trebuit, odată cu mica reformă, ar fi trebuit să intre în vigoare această prevedere cu tragerea la sorți și cu completurile de cinci, pentru că altfel, așa cum am stabilit noi la un moment dat în Codul de procedură penală, și exista și până acum, chiar există o cauză de revizuire a dosarelor de nelegalitatea compunerii completelor.”
Întrebat dacă decizia CCR ar putea influența toate dosarele judecate din 2014 și până în prezent de completurile de cinci de la Înalta Curte, Iordache a răspuns: „Așteptăm motivarea. Dar repet, au fost o serie întreagă de români care au avut de suferit printr-o compunere nelegală”.
Iordache consideră că toți cei nemulțumiți ar putea ataca în instanță constituirea completelor.
„Comunicatul a spus că se aplică de îndată (decizia CCR-n.r.). Asta înseamnă că aceste dosare, care se află pe rol acum, fără îndoială trebuie toți cei cinci să fie trași la sorți, iar dosarele care au fost soluționate, fãrã îndoialã, dau posibilitatea celor nemulțumiți să solicite în instanță faptul că acel complet a fost nelegal constituit.”