ICCJ: Afaceristul Costel Cășuneanu a scăpat de închisoare fiindcă a explicat detaliat limbajul disimulat al senatorului Voicu

Înalta Curte de Casație și Justișie (ICCJ) a dat, miercuri, publicității motivarea deciziei prin care senatorul PSD Cătălin Voicu a fost condamnat, de către un complet de trei judecători, la cinci ani de închisoare cu executare.

În documentul citat, instanța reia sumar rechizitoriul procurorilor în care sunt detaliate faptele fiecăruia dintre inculpații din acest dosar, respectiv senatorul Cătăli Vociu (ce s-a autosuspendata din PSD-n.r.), judecătorul Florin Costiniu – fost șef al Secției ccivile a ICCJ – și oamenii de afaceri Costel Cășuneanu și Marius Locic.

În ceea ce-i privește pe omul de afaceri Costel Cășuneanu și fostul președinte al Secției Civile a ICCJ, Florin Costiniu, „Înalta Curte apreciază, raportat la poziția procesuală a celui dintâi, respectiv la contribuția efectivă a celui de-al doilea la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență reținută în sarcina inculpatului Voicu Cătălin , că pronunțarea față de aceștia a condamnării în condițiile art.861 Cod penal referitoare la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere constituie un avertisment pentru ei și chiar fără executarea pedepsei, nu vor mai săvârși infracțiuni”.

Așa cum s-a arătat în cele ce preced, notază judecătorii instanței supreme, „este de necontestat faptul că infracțiunea de cumpărare de influență pentru care a fost trimis în judecată inculpatul Cășuneanu Costel, respectiv infracțiunea de complicitate la trafic de influență, pentru care a fost deferit justiției inculpatul Costiniu Florin, sunt infracțiuni grave, de natură a afecta încrederea cetățenilor onești în actul de justiție, a insufla opiniei publice falsa impresie că anumite persoane sunt mai presus de lege și oricând pot face demersuri juridice în orice sens doresc”.

De asemenea, mai arată ICCJ, este adevărat faptul că gradul de pericol social concret al faptei comise, este unul din criteriile prevăzute de articolul 72 din Codul penal ce trebuie avute în vedere de instanța de judecată la individualizarea pedepsei.

„Dar, tot atât de adevărat este faptul că și persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală sunt prevăzute de textul de lege sus-menționat ca și criterii de individualizare a sancțiunii și de care instanța nu poate face abstracție la stabilirea cuantumului pedepsei aplicate persoanei găsite vinovate de săvârșirea unei infracțiuni și a modalității de executare a acesteia”, arată judecătorii.

În ce-l privește pe Costel Cășuneanu ICCJ a constatat că, „deși nu se poate reține apărarea acestuia că nu a comis infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, este singurul dintre inculpați care a cooperat cu organele judiciare în sensul că, prin declarațiile complete pe care le-a dat în cursul urmăririi penale, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală și în faza cercetării judecătorești atât cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă, cât și ulterior în prezenta cauză, a contribuit la aflarea adevărului și la justa soluționare a cauzei”.

„Astfel, în declarația dată în fata judecătorului în 9 aprilie 2010, cu ocazia judecării propunerii de arestare preventivă făcută de Parchet, Cășuneanu a relatat aspecte privitoare la o convorbire telefonică purtată în 12 octombrie 2009 cu Voicu, despre care organul de urmărire penală nu avea cunoștință la momentul respectiv și care la finalizarea cercetărilor a fost reținută ca unul din mijloacele de probă pe care s-a fundamentat trimiterea în judecată a sa și a celorlalți inculpați”, notează instanța.

De asemenea, mai notează judecătorii, Cășuneanu este singurul care în cursul cercetării judecătorești, cu ocazia ascultării în ședință publică a înregistrărilor convorbirilor telefonice menționate în rechizitoriu, „a recunoscut că în discuțiile telefonice, atunci când se referea la dosar, inculpatul Voicu Cătălin folosea un limbaj disimulat și a explicat semnificația reală a cuvintelor folosite de acesta”.

„Astfel, inculpatul susține că atunci când Voicu Cătălin folosea expresii de genul «procedură medicală», «tratament» se referea la dosarul nr.3360/2/2009, expresia «Direcția Națională de Sănătate Publică», însemna Direcția Națională Anticorupție, expresiile «doamna doctor» și cele «două doamne adjuncte», se refereau la judecătorii care au compus completul de judecată învestit cu soluționarea dosarului sus-menționat”, se mai arată în actul instanței.

Nu lipsită de relevanță, arată magistrații, este împrejurarea că, niciodată, Cășuneanu nu l-a sunat pe Voicu pentru a se interesa de dosar. „De fiecare dată, cel care a avut inițiativa de a-l contacta telefonic pe inculpatul Cășuneanu Costel și de a-l ține la curent cu evoluția dosarului în care recurentă era societatea PA&CO International a fost inculpatul Voicu Cătălin”.

Instanța respinge susținerea procurorilor anticorupție în sensul că în cursul urmăririi penale Cășuneanu și-a exercitat abuziv dreptul la apărare față de împrejurarea că prima declarația a dat-o abia la data de 28 aprilie 2010 cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală.

ICCJ notează că dreptul la tăcere de care a uzat omul de afaceri la debutul cercetărilor este expres reglementat în normele legale în vigoare și nu poate fi interpretat ca un abuz sau refuz al acestuia de a coopera cu organul de urmărire penală.

La data de 1 iunie 2012, senatorul PSD Cătălin Voicu a fost condamnat de instanța supremă la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul de corupție în care a fost trimis în judecată alături de fostul judecător Florin Costiniu și de oamenii de afaceri Costel Cășuneanu și Marius Locic, decizia nefiind definitivă.

Cătălin Voicu a fost condamnat la două pedepse de trafic de influență, respectiv la patru și cinci ani de închisoare, iar pentru fals în înscrisuri a primit o pedeapsă de un an și două luni de închisoare, el urmând să execute pedepasa cea mai mare, adică cinci ani.

Instanța supremă a precizat că se deduce din pedeapsa de cinci ani perioada de arest preventiv executată de Voicu, din 30 martie 2012 până în 18 iulie 2011.

Decizia completului de trei judecători al instanței supreme a fost contestată la completul de cinci judecători al ICCJ, care va decide definitiv în acest proces.

Senatorul Cătălin Voicu, judecătorul Florin Costiniu și oamenii de afaceri Costel Cășuneanu și Marius Locic au fost trimiși în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), pentru trafic de influență, complicitate la trafic de influență, cumpărare de influență și, respectiv, fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Florin Costiniu, fost președinte al Secției civile și de proprietate intelectuală a ICCJ, este judecat pentru complicitate la trafic de influență, Costel Cășuneanu, asociat la SC PA&CO Internațional SRL Bacău, pentru cumpărare de influență, iar Marius Locic, administrator al SC Locic Imobiliare SRL, pentru cumpărare de influență, fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu fapte de corupție, participație improprie la fals intelectual la legea contabilității în legătură cu fapte de corupție. Aceștia au fost și ei arestați preventiv, dar în 13 aprilie 2010 au fost puși în libertate.

Procurorii afirmă că, în perioada iulie – septembrie 2009, Cătălin Voicu, „prevalându-se de prerogativele ce derivă din calitatea sa de senator”, ar fi primit de la Costel Cășuneanu, în două tranșe, sumele de 250.000 de lei (echivalentul a 60.000 de euro) și 200.000 de euro, în schimbul intervenției pe lângă magistrați din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție (Florin Costiniu, n.r.), în vederea adoptării unei soluții favorabile societății comerciale la care omul de afaceri era asociat.

De asemenea, în luna august 2009, Voicu ar fi pretins și primit de la Marius Locic suma de 119.000 de lei în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă polițiști pentru a-i determina să propună o soluție favorabilă într-un dosar în care acesta era cercetat pentru fapte penale.

Locic a primit o pedeapsă de patru ani de detenție cu executare pentru trafic de influență, în timp ce Costiniu a primit trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, având termen de încercare de șase ani. Tot o pedeapsă cu suspendarea executării pedepsei a primit și omul de afaceri Cășuneanu, respectiv patru ani, având un termen de încercare de șapte ani.