Înalta Curte de Casaței și Justiție a decis admiterea contestației în anulare formulată de Alina Bica împotriva deciziei penale din iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care fostul procuror-șef DIICOT a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului.
Contestația în anulare, o cale extraordinară de atac, a fost făcută în baza deciziei Curții Constituționale privind constituirea completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Magistrații au hotărât, de asemenea, desființarea în parte a deciziei penale contestate numai în ceea ce o privește pe Alina Bica și a fixat termen pe 20 mai 2019 pentru rejudecarea apelurilor declarate de Alina Bica și DNA contra deciziei din noiembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, numai în ceea ce privește soluția de condamnare a inculpatei pentru infracțiunea de favorizarea infractorului.
Instanța menține celelalte dispoziții ale deciziei penale atacate.
Judecătorii au citat-o pe Alina Bica pentru audieri tot la termenul din 20 mai 2019.
Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au decis definitiv, în iunie 2018, menținerea pedepsei de 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care Alina Bica era acuzată de favorizarea făptuitorului, dar aceasta a contestat decizia printr-o cale extraordinară de atac, respectiv contestația în anulare, fosta șefă DIICOT fiind pusă în libertate până la soluționarea contestației.
Alina Bica se află, potrivit ultimelor informații, în Costa Rica și a declarat, în cadrul unei intervenții telefonice la un post de televiziune, că nu vrea să se mai întoarcă în România.