Principiile nediscriminării şi egalităţii pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de bază, cu luarea în considerare inclusiv a majorărilor recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive, sub rezerva ca ele să aibă aplicabilitate generală la nivelul aceleiaşi categorii profesionale din cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale, a stabilit luni Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
„Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov – Secţia civilă, în dosarul nr. 2710/62/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă: În interpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că principiile nediscriminării şi egalităţii pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de bază, cu luarea în considerare inclusiv a majorărilor recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive, sub rezerva ca ele să aibă aplicabilitate generală la nivelul aceleiaşi categorii profesionale din cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale”, se arată în decizia ICCJ.
Potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, decizia e obligatorie, conform News.ro.
Curtea de Apel Braşov solicitase Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să precizeze „dacă în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 6 lit. b) şi lit. c) din Legea nr. 153/2017, la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată, se poate ţine de cont de majorările salariale acordate prin hotărâri judecătoreşti definitive, altor salariaţi care prestează aceeaşi activitate, în cadrul aceloraşi instituţii sau autorităţi publice.