ICCJ a dat marți primele șase decizii în cazul contestațiilor făcute privind instituirea sechestrului asigurator pe 51 de firme controlate de Sebastian Ghiță.
Instanța supremă a decis ridicarea sechestrului în cazul firmelor SC 360 Revolution SRL, Asesoft Internațional SA, Ridzone Computers SRL, Q’Net Internațional SRL, SC Studio Harry SRL și SC A&S World Travel SRL.
Deciziile sunt definitive.
Pe 24 iunie, procurorii DNA au pus sechestru pe bunurile, acțiunile și conturile lui Sebastian Ghiță, precum și pe conturile a 51 de societăți comerciale controlate de acesta, în dosarul în care deputatul este urmărit penal pentru trafic de influență și evaziune, potrivit unor documente ale anchetatorilor.
În aceeași zi, DNA a anunțat, într-un comunicat de presă, că a fost extinsă acțiunea penală față de Sebastian Ghiță, pentru infracțiunile de trafic de influență, complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene, spălare de bani, în formă continuată, evaziune fiscală, în formă continuată, coruperea alegătorilor și efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, în formă continuată. Aceste noi infracțiuni se adaugă celei inițial reținute în sarcina lui Sebastian Ghiță, respectiv cea de sprijinire a unui grup infracțional organizat.
Procurorii au probe și date că, în perioada 2000-2015, Sebastian Ghiță a obținut nelegal importante sume de bani, prin traficarea influenței, sau aparent legal din fonduri publice, pe care le-a introdus într-un circuit financiar care nu are la bază operațiuni reale.
O parte din sumele de bani obținute ilicit ar fi fost folosite de Sebastian Ghiță în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2012, când a obținut un mandat de deputat, dar și în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2014, în scopul obținerii de voturi pentru candidatul PSD Victor Ponta.
Anchetatorii au arătat că o parte din sumele de bani, care ar fi fost obținute ilicit prin trafic de influență sau devenite ilicite prin transferuri bancare efectuate pentru disimularea naturii provenienței lor și păstrate în conturile societăților controlate, au fost folosite de Sebastian Ghiță, la momente diferite, „pentru atingerea unor scopuri personale sau de grup, economice sau politice”.
Anchetatorii au mai stabilit, pe baza probelor din dosar, că Sebastian Ghiță s-a folosit de funcția de deputat pentru a-l determina pe șeful Unității de Implementare a Proiectelor din cadrul SC Hidro Prahova SA să facă plăți către SC Grossman Engineering Group SRL.
„În primul rând, în derularea activității infracționale de sprijinire a asocierii dintre SC Grossman Engineering Group SRL și SC Euroconstruct Trading 98 SRL prin exercitarea de presiuni și influențe asupra șefului Unității de Implementare a Proiectelor din cadrul SC Hidro Prahova SA, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian s-a folosit inclusiv de funcția de deputat pe care o deține din anul 2012, în încercarea de a-l determina pe șeful UIP să efectueze plăți către SC Grossman Engineering Group SRL în condiții de nelegalitate și în contextul în care urma să încaseze, din cuantumul acestor plăți, comisionul stabilit pentru traficul de influență exercitat în favoarea agentului economic arătat. Folosirea ascendentului conferit de funcția de demnitar – deputat în Parlamentul României, s-a materializat prin întocmirea unei solicitări înregistrată la Cabinetul Parlamentar Ghiță Sebastian Aurelian și adresată directorului SC Hidro Prahova SA, persoană care avea posibilitatea să îl schimbe din funcție pe șeful UIP și asupra căruia deputatul exercita, de asemenea, presiuni în același scop. Demersul s-a soldat cu înlocuirea din funcție a șefului UIP”, susțin anchetatorii.
Anchetatorii au mai arătat că Sebastian Ghiță controlează încă, direct sau indirect, prin 23 de interpuși, 54 de firme pe care le-a deținut până în anul 2012. Operațiunile efectuate de Ghiță prin intermediul acestor societăți sunt incompatibile cu funcția de deputat.
Sebastian Ghiță, șeful CJ Prahova, Mircea Cosma, și deputatul Vlad Cosma se află sub control judiciar de peste 120 de zile în dosarul în care DNA Ploiești anchetează modul de derulare a contractului din fonduri europene pentru extinderea lucrărilor de canalizare din orașul Comarnic.