ICCMER începe a doua campanie de investigații pentru a descoperi mormintele victimelor Securității

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în colaborare cu Parchetul Militar Timișoara anunță că va desfășura începând de marți, a doua campanie de investigații arheologice în . Caransebeș. Potrivit unui comunicat de presă, acțiunea continuă cercetările începute în vara acestui an în curtea unui imobil din oraș, care urmăresc descoperirea unor morminte de opozanți anticomuniști ce au fost omorâți în anchetele Securității sau au fost executați prin împușcare în urma unor sentințe judecătorești.

ICCMER a primit, în 2017, o sesizare din partea unui fost arheolog la muzeul de istorie din Caransebeș, cu privire la faptul că în cursul anului 1977 acesta a fost martor la descoperirea câtorva schelete umane, datate cronologic în perioada anilor 50 ai secolului trecut.

Scheletele au fost descoperite în curtea clădirii unde funcționa Casa Armatei, numită ulterior Cercul Militar, cu prilejul săpăturilor pentru fundația la unul din cele două blocuri ce s-au construit cu destinație de cămine pentru cadrele militare din garnizoană.

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

„Implicarea arheologului a fost solicitată de un locotenent de la Miliția orașului pentru a face o apreciere asupra vechimii osemintelor. Defuncții erau înhumați fără sicriu și în poziții atipice, la unii fiind descoperit și un inventar funerar sumar, constituit îndeosebi din mici accesorii vestimentare. Avându-se în vedere că în unele clădiri din acel perimetru urban și-au avut în trecut sediul anumite instituții ale statului implicate în represiunea împotriva opozanților anticomuniști, și realizând că osemintele ar putea aparține unor victime ale regimului, după probabila informare a superiorilor săi, ofițerul de miliție i-a impus arheologului în termeni fermi să nu comunice niciodată cuiva ceea ce a văzut, cazul fiind astfel mușamalizat. Nu se cunoaște ce s-a întâmplat atunci cu osemintele dezvelite, dar se știe că forța de muncă folosită pe șantier era alcătuită din militari în termen”, informează ICCMER prin comunicat.

Clădirea care adăpostește Cercul Militar a fost construită în anul 1885 cu destinație de liceu pentru fete, iar începând din anul 1944 a fost trecută în administrarea Armatei.

„După informațiile de care dispunem, imobilul a servit timp de câțiva ani ca sediu pentru Comandamentul Unic Teritorial Timiș, o structură militarizată a Securității comuniste, înființată în ianuarie 1949, care a coordonat toate acțiunile represive îndreptate împotriva grupărilor de partizani anticomuniști din zona Banatului. În apropiere, într-o clădire situată pe strada Horia, până prin anul 1959 s-a aflat și sediul Securității din Caransebeș, astăzi imobilul fiind în proprietate particulară. Tot în apropiere se află și fosta clădire a penitenciarului, astăzi având destinație de Liceu Tehnologic. Incinta fostei închisori se învecinează în partea de vest cu curtea Cercului Militar, spațiile fiind separate astăzi printr-un gard din plăci de beton”, mai arată sursa citată.

Prin sediul Securității și prin penitenciarul din Caransebeș au trecut foarte mulți partizani anticomuniști și susținători ai acestora din grupurile de rezistență bănățene, care au fost capturați, reținuți și torturați aici, unii fiind dispăruți fără urmă până în ziua de astăzi.

În unitatea carcerală au avut loc mai multe execuții prin împușcare a unor persoane condamnate la moarte prin sentințe judecătorești. Conform unor mărturii, unele execuții au fost făcute chiar în curtea Cercului Militar de astăzi, cadavrele fiind îngropate undeva în zonă. Una dintre execuțiile petrecute în acest spațiu a avut loc în ziua de 12 august 1953, când au fost împușcați partizanii Victor Curescu, Gheorghe Balica și Iancu Baderca pentru apartenență la organizația colonelului Ion Uță, mai informează Institutul.

Prima intervenție arheologică în curtea Cercului Militar s-a desfășurat în cursul lunii iunie din acest an, în apropierea blocului-cămin sub care, în anul 1977, au fost descoperite osemintele umane. În secțiunea executată în partea răsăriteană a blocului, între acesta și gardul spre fostul penitenciar, s-au descoperit două schelete umane dispuse pe direcția est-vest, unul având membrele inferioare orientate spre răsărit, iar celălalt spre apus.

„În actualul stadiu al cercetării nu avem încă indicii certe, care să arate că osemintele descoperite aparțin unor oameni executați prin împușcare sau uciși prin alte metode de Securitate, însă împrejurările, mărturiile și unele documente din fondul arhivistic al fostei Securități ne fac să credem că lucrurile ar fi așa. Toate osemintele au fost recuperate și preluate de medicina legală, fiind introduse în circuitul oficial al analizelor de specialitate”, se mai subliniază în comunicat.

IICCMER mai anunță că a depus în prealabil o sesizare la Parchetul Militar Teritorial Timișoara, care a deschis pe acest caz un dosar de cercetare penală.

Cercetările vor fi efectuate de o echipă de arheologi de la IICCMER și muzeele de istorie din Aiud, Alba Iulia și Turda, alcătuită din Paul Scrobotă, Horațiu Groza, Gabriel Rustoiu, Marius Oprea și Gheorghe Petrov.