ICR a rămas fără bani după ce bugetul a fost redus cu o treime la rectificarea bugetară

Bugetul Institutului Cultural Român (ICR) pe 2012 a fost redus cu o treime la rectificarea bugetară, la 28,5 milioane de lei, în condițiile în care institutul a angajat deja suma de 29 de milioane de lei, având în prezent un deficit și neputându-și desfășura în continuare proiectele.

La rectificarea bugetară, Guvernul a redus bugetul ICR pe 2012, de 43 de milioane de lei, cu 14,5 milioane de lei, tăierile fiind operate la bunuri și servicii – 13,5 milioane de lei, cheltuielile de personal – 1 milion de lei – și deplasări – 47.000 de lei.

Astfel, ICR ar trebui să se încadreze până la sfârșitul anului într-un buget de 28,5 milioane de lei – bani care au fost deja cheltuiți -, având un deficit de 5 milioane de lei.

În acedste condiții, institutul nu-și va mai putea desfășura proiectele programate până la sfârșitul anului, fiind afectate, printre altele, și pregătirile pentru participarea României în calitate de țară invitată de onoare la Salonul de Carte de la Paris din 2013. ICR deschisese o linie specială de finanțare pentru realizarea cât mai multor traduceri din literatura română în franceză, pentru standul României de la Paris pe care îl organizează anul viitor, însă nu vor mai exista fonduri pentru aceasta, a precizat pentru MEDIAFAX secretarul general al ICR Dan Croitoru.

„Situația e dezastruoasă”, a mai spus acesta, precizând că vor fi anulate foarte multe proiecte, având în vedere faptul că cele 18 filiale ICR din străinătate organizau fiecare 1 – 2 evenimente pe săptămână.

Ministerul Finanțelor anunțase ICR, pe 18 iulie, că urmează să i se reducă bugetul aprobat pentru 2012 cu 14,5 milioane de lei.

Pe de altă parte, pe 2 august, în cadrul unei conferințe de presă în care conducerea ICR și-a anunțat demisia, președintele institutului Horia Roman Patapievici a spus că a discutat cu ministrul Finanțelor Florin Georgescu, care a promis că va susține la Guvern ca reducerea să se facă la mai puțin de jumătate, pentru ca ICR să mai aibă buget până la sfârșitul anului pentru a-și onora angajamentele. Potrivit lui Patapievici, conducerea ICR și-a amânat demisia pentru a rezolva această problemă și a negocia o reducere bugetară mai mică pentru ca partenerii străini ai institutului să nu spună: „Cine sunt românii? Ăștia care promit și nu fac”.

Patapievici anunțase, la sfârșitul lunii iunie, la Digi 24, că întreaga conducere ICR își va da demisia dacă Curtea Constituțională va decide că Ordonanța de Urgență a Guvernului nr 27/ 2012, care prevede trecerea ICR de sub autoritatea președintelui sub cea a Senatului, este constituțională.

Sesizată de Avocatul Poporului, privind caracterul de urgență al actului normativ, Curtea Constituțională a stabilit pe 31 iulie că OUG nr. 27 este constituțională.

Patapievici a declarat în aceeași zi, agenției MEDIAFAX, după pronunțarea Curții, că el și întreaga conducere ICR își mențin decizia de a-și da demisia, pe care a nunțat-o oficial pe 2 august.

Guvernul a adoptat, pe 13 iunie, Ordonanța de Urgență 27, prin care ICR trece de sub autoritatea președintelui în subordinea Senatului, care numește atât conducerea operativă a institutului, cât și membrii Consiliului de conducere. Conducerea operativă a institutului va fi asigurată de un președinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepreședinți, numiți și revocați în/din funcție de plenul Senatului, cu votul majorității senatorilor prezenți, la propunerea Biroului Permanent al Senatului.

Conducerea operativă a ICR era asigurată de Horia Roman Patapievici – președinte – și Tania Radu și Mircea Mihăieș – vicepreședinți.

Pe 3 iulie, Gheorghe Iancu, care a sesizat Curtea Constituțională în cazul OUG nr. 27/2012, a fost revocat din funcția de Avocat al Poporului. Funcția a fost preluată interimar de Valer Dorneanu.

Premierul Victor Ponta a spus despre ICR că era o instituție „mult prea politizată” și a acuzat „o lipsă de transparență totală” în cheltuirea fondurilor publice la nivelul institutului. „Nimeni din această țară nu mă va convinge că este mai democratic să lași o instituție cu bani publici să fie condusă de un singur om decât să fie controlată de o instituție cum este Senatul, unde sunt toate forțele politice”, a spus Ponta.

El a mai susținut că liderii grupurilor parlamentare PSD – PNL nu intenționează să îl schimbe pe Horia-Roman Patapievici de la conducerea Institutului Cultural Român, ci să asigure transparență în cheltuirea banilor publici, iar „agitația” creată pe această temă relevă că cineva are ceva de ascuns.

Conducerea ICR și-a argumentat „poziția de principiu” de a rămâne sub autoritatea Președinției, referindu-se la experiența audierilor sale în Comisia de cultură a Senatului, unde „atmosfera era dominată de un naționalism înverșunat și obtuz” și toate discuțiile erau politizate, și prin faptul că președintele, spre deosebire de un senator, trebuie să fie neutru din punct de vedere politic și ar avea mai mult de pierdut în ochii opiniei publice, decât de câștigat dacă ar interveni discreționar în programele ICR.

Mii de artiști și oameni de cultură dintre cei mai cunoscuți, ca Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Cristi Puiu, Oana Pellea, Mircea Cărtărescu, Herta Muller, Lucian Pintilie, Andrei Șerban, dar și oameni de afaceri din România, jurnaliști, inclusiv de la prestigioase publicații străine, organizații artistice, colaboratorii și publicul ICR din țară și din străinătate au cerut ca Guvernul să revoce această ordonanță, considerând-o un act de politizare a ICR și susținând falsitatea acuzațiilor de lipsă a transparenței și politizare de care ar fi dat dovadă instituția. Nu au lipsit manifestările în stradă, cea mai amplă – „Mișcarea papioanelor” – având loc pe 18 iunie la sediul ICR, cu participarea câtorva sute de oameni.