Ilie Carabulea, eliberat din arestul preventiv și cercetat în arest la domiciliu
Decizia instanței supreme este definitivă.
Ilia Carabulea, care deține indirect și controlează Carpatica Asig din Sibiu, și Marian Mîrzac, fostul director general al firmei, au fost arestați preventiv pentru fapte de corupție la finele lunii ianuarie, fiind acuzați că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reușit să tergiverseze și să influențeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) la societatea de asigurări.
Ulterior, măsura a fost înlocuită cu arestul la domiciliu, însă la finele lunii iulie Curtea de Apel București a decis, la propunerea procurorilor anticorupție, arestarea lui Ilie Carabulea pentru că acesta ar fi luat legătura cu mai mulți martori și a instalat la domiciliul său un sistem de monitorizare video a sediului Carpatica Asig.
Potrivit DNA, în intervalul 24 iunie – 5 iulie, Ilie Carabulea a încălcat „în mod repetat” obligațiile impuse de către Înalta Curte de Casație și Justiție odată cu înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.
ICCJ i-a interzis atunci omului de afaceri să părăsească imobilul în care locuiește fără permisiunea judecătorului de Cameră preliminară și a instanței Curții de Apel București. În plus, el nu avea voie să comunice cu ceilalți inculpați și cu martorii din dosar.
Potrivit anchetatorilor, Ilie Carabulea nu a respectat aceste condiții, luând legătura prin mijloace de comunicare electronice, dar și prin intermediul unei alte persoane, cu inculpații SC Carpatica Asig SA (prin reprezentanții legali) și Ana-Ina Crudu, dar și cu mai mulți martori din dosar.
„Totodată, începând cu data de 25 iunie, inculpatul Carabulea Ilie a instalat un sistem de monitorizare la domiciliul acestuia, conectat la serverul SC Carpatica Asig SA, prin intermediul căruia are acces online la imaginile surprinse de camerele de supraveghere instalate în sediul SC Carpatica Asig SA și, implicit la activitatea desfășurată de inculpați și martori”, a arătat DNA.
Potrivit unor surse judiciare, Carabulea a trimis la secretariatul societății Atlasib, în intervalul de timp cât a fost arestat la domiciliu, mai multe documente, între care un „Raport privind dosarele de daună avizat în data de 27.06.2014, după unitățile instrumentare”, „Situația rezervelor pentru dosarele de daună avizate în perioada 01.06.2014-27.06.2014 după unitățile instrumentare” și „Carpatica raportare 23.06.2014 – 30.06.2014”.
Sursele citate au precizat că niciunile dintre aceste documente nu era semnat sau ștampilat, însă faptul că Ilie Carabulea este destinatarul acestor hârtii a fost confirmat în fața procurorilor anticorupție de mai mulți martori, care au fost audiați.
În dosarul „Carpatica”, procurorii anticorupție i-au trimis în judecată, în 24 aprilie, pe fostul președinte al Autorității de Supraveghere Financiară Dan Radu Rușanu, pe omul de afaceri Ilie Carabulea și pe Marian Mârzac, fost membru al Consiliului ASF.
În același dosar au mai fost trimiși în judecată, în stare de libertate, Radu Mustățea – la data faptelor membru în Consiliul de Administrație al SC Carpatica Asig SA, iar ulterior și președinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România, Elena Rusu – membru în conducerea SC Carpatica Asig SA, Ina Ana Crudu – fost director general la SC Carpatica Asig SA, soția fostului ministru de Finanțe Daniel Chițoiu, Laura Elena Chițoiu – fost director al Direcției Avizări din ASF, Ioan Opriș – expert tehnic auto în cadrul Biroului de expertize locale de pe lângă Tribunalul Sibiu, Ioan Dacian Vinereanu – persoană din anturajul lui Mustățea, Georgel Călin – fost secretar general al ASF, Corneliu Silviu Modlveanu – fost vicepreședinte al ASF, conducătorul Sectorului Asigurări și cumnatul lui Adrian Năstase, avocatul Dan Odobescu, suspendat de drept din Baroul București și proprietar al unei societăți de asigurări.
Totodată, procurorii au trimis în judecată și societatea Carpatica Asig SA, pentru cumpărare de influență și dare de mită.
Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanței, că în anul 2012, SC Carpatica Asig SA, companie specializată în emiterea de polițe de asigurări, în ponderea cărora, cel mai mare procent îl aveau asigurările tip RCA, avea o situație financiară precară și necesita o infuzie de capital de circa 11 milioane de euro.
Începând din mai 2013, Carabulea, Mustățea și Mîrzac „au constituit un grup infracțional organizat, în scopul săvârșirii unor infracțiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale SC Carpatica Asig SA”, potrivit procurorilor.
„Carabulea Ilie (persoana care deține indirect și controlează societatea de asigurări) l-a promovat, susținut și cointeresat financiar, în mod constant, pe fostul director Mîrzac Marian (care a ocupat această funcție la SC Carpatica Asig SA în perioada 16.05.2012 – 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea ASF. Din poziția de membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecția SC Carpatica Asig SA și pentru a evita suspendarea autorizației de funcționare de pe piața asigurărilor din România, până la remedierea deficiențelor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.
Potrivit anchetatorilor, ca intermediar în relația dintre Carabulea și Mîrzac a fost desemnat Radu Mustățea, membru în consiliul de administrație al SC Carpatica Asig SA, acesta având rolul de a comunica „rezultatele demersurilor infracționale ale lui Mîrzac Marian, precum și informații confidențiale obținute de la acesta din urmă”.
Gruparea ar fi fost sprijinită, potrivit procurorilor, de Radu Dan Rușanu, de alte persoane din conducerea ASF, respectiv Georgel Călin, Laura Chițoiu și Moldoveanu Corneliu Silviu, precum și de Dan Odobescu.
La rândul lor, Ina Crudu, Elena Rusu și Ioan Dacian Vinereanu au aderat sau au sprijinit gruparea infracțională constituită, susțin anchetatorii.