Imagini de arhivă: În ce costume de baie se bronzau româncele în ’69

Vara lui 1969 a fost una specială pentru România comunistă, care părea că se deschide către Occident. Pe 20 iulie, România a fost singura țară comunistă care a transmis în direct primul pas al unui om pe lună și la începutul lui august venea la București chiar președintele Statelor Unite ale Americii, Richard Nixon. Iar costumele de baie ale fetelor din filmarea postată de British Pathe părea ruptă din povestea țărilor libere.

O filmaredin același an vorbește despre avântul turistic pe care l-a luat litoralul românesc în anii ’60 și despre hotelurile care se ridicau unul după celălalt.  „Litoralul ne oferă și în acest sezon noi și seducătoare geometrii de sticlă și beton. De la Năvodari la Costinești, plaja devine teritoriul cu cea mai densă populație pe metru pătrat pe nisip”, recită, într-un stil triumfalist, vocea de pe înregistrare.

Litoralul României închise, în care orice discuție cu străinii era atent investigată, căpăta în verile anilor ’60 un aer occidental. Nordicii începeau să vină la Marea Neagră, construind încet-încet, mitul turistelor suedeze adânc înrădăcinat în mitologia litoralului românesc și după ce comunismul căzuse și nici umbră de suedeză nu se mai vedea pe nisip. O înregistrare nedifuzată, din 1966, postată tot de British Pathe pe YouTube de pildă, despre nordicii veniți la începutul sezonului în România. „La Mamaia, cei mai grăbiți au fost nordicii. Noii vikingi fac plajă metodologic și admiră aceste corăbii lungi ale arhitecților români (n.r. hotelurile)”, se spune în înregistrarea care îl înfățișează pe un bărbat corpolent intrând în apă și care se termină într-o cheie ironică: „Gurile rele spun că nivelul mării a crescut cu câțiva centimetri” . Și în ciuda nemulțumirilor pe care turiștii străini le aveau an de an față de condițiile de cazare și de serviciile proaste, aceștia au continuat să revină la marea românească până la Revoluție.