Împins de ministrul Justiției, Procurorul General rămâne pe poziții: „Nu demisionez”. Reacția lui Toader. UPDATE

„Vă spun doar atât: Nu. Nu intru nici în polemici publice”, a declarat Augustin Lazăr, luni dimineața, la intrarea în sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), întrebat de jurnaliști dacă ia în calcul să își prezinte demisia după declarațiile ministrului Justiției, Tudorel Toader.

La scurt timp după declarația lui Lazăr, ministrul Justiției a declarat că nu le-a sugerat procurorului general al României, Augustin Lazăr, și procurorului-șef DNA, Laura Codruța Kovesi, să demisioneze, ci doar „a evocat o instituție din Codul Muncii”.

„Nu am sugerat să își dea (demisia -n.r.), am spus și am rugat să nu se speculeze pe tema aceasta și am evocat o instituție care există în Codul Muncii. Oricine poate să își dea demisia, nimeni nu e obligat să muncească ceva împotriva voinței lui. Nu am spus că trebuie (să își dea demisia -n.r.), am evocat o instituție din dreptul muncii”, a declarat ministrul Justiției, luni dimineață, într-o conferință la sediul ministerului.

Tudorel Toader a anunțat că nu a avut timp să stabilească întâlnirile cu șefii parchetelor.

„Întâlnirile nu le-am stabilit încă pentru că de aseară, de când am anunțat nu a trecut decât o oră de serviciu. Efectiv nu aveam când. Aseară spuneam că mă voi consulta cu dânșii, depinde și de agenda dânșilor, de agenda mea, cert este că voi respecta termenul scurt la care m-am referit, cel mult două săptămâni. (…) După această evaluare sub aspect profesional și sub aspect managerial, voi stabili care este calea, procedura de urmat. Vă asigur că nu am avut și nu am nicio presiune. Vă asigur că mă bucur de deplina independență în a decide bunul mers în activitățile pe care le are de desfășurat Ministerul Justiției”, a mai spus ministrul Justiției.

Tudorel Toader a anunțat și modificări în instituția pe care o conduce.

„Voi propune Guvernului modificarea structurii organizatorice în sensul înființării sau reînființării unui birou de presă, așa cum cere legea, în sensul înființării unui birou pentru documentare, voi scoate la concurs care sunt toate de fapt, reînființăm acel institut de criminologie care aparține ministerului. Vom scoate la concurs, vom ocupa, vom stabili direcții de analiză tematice, de cercetare”, a completat acesta.

Ministrul Justiției a declarat, duminică seara, că va avea zilele următoare o discuție cu Augustin Lazăr și, separat, cu Laura Codruța Kovesi despre ancheta privind OUG 13 și că nu exclude o demisie a celor doi până atunci.

„Zilele următoare voi avea discuții cu procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație, cu Augustin Lazăr, și separat cu procurorul șef de la Direcția Națională Anticorupție, pe tema despre care vorbim, evoluțiile acestea, modul în care dânșii s-au raportat la lege, la standardul constituțional, la standardele Comisiei de la Veneția. În decizie am văzut foarte multe paragrafe în care Comisia spune că trebuie trasă linie între răspunderea politică și răspunderea juridică penală, că decidentul, legiuitorul trebuie să aibă libertatea alegerii, oportunitatea actului normativ, că legiuitorul nu trebuie să aibă presiunea răspunderii penale, că actele normative pot fi cenzurate prin proceduri normale și constituționale. Așadar, voi avea zilele următoare discuții separate cu dânșii pentru a le vedea punctul de vedere”, a declarat, duminică seara, Tudorel Toader, la Antena 3, întrebat ce măsuri va lua după motivarea Curții Constituționale referitoare la conflictul DNA-Guvern.

Ministrul Justiției a sugerat că nu exclude o demisie a celor doi.

„Eu nu exclud ca în lipsa unei proceduri declanșate de mine, să aibă dânșii inițiativa unei proceduri lăuntrice individuale privind modul în care s-au poziționat la dispozițiile legale, constituționale și chiar în dezbaterile din spațiul public, într-o perioadă atât de sensibilă, când lumea are o trăire desebită, o așteptare deosebită, în 2017, când ne aflăm”, a mai declarat Tudorel Toader.

În paralel, Tudorel Toader a anunțat că „de mâine” va face și o evaluare activităților desfășurate de Minsterul Public, inclusiv DNA, evaluarea având două componente, respectiv cea profesională, pe cauze,și cea managerială, iar în maximum 10 zile, două săptămâni va veni cu o decizie.

„În paralel, începând de mâine, prin colegii mei de la Ministerul Justiției, voi face o fundamentare, o evaluare, a activităților desfășurate de Ministerul Public pe de o parte, de Direcția Națională, structură a Ministerului Public, pe de altă parte. Evaluarea va avea două componente, două direcții, pe de o parte cea profesională, pe cauze, pe de altă parte cea managerială, privind instituțiile pe care domniile lor le conduc. După ce am discuția cu dânșii, după ce voi face face această evaluare pe cele două direcții, voi stabili măsurile pe care le voi lua”, a mai spus ministrul Justiției, precizând că decizia va fi luată în maximum „10 zile, două săptămâni”.

Magistrații Curții Constituționale au transmis, în motivarea conflictului DNA-Guvern, că argumentele expuse impuneau organului judiciar soluția de clasare, fără a efectua acte de urmărire penală. Asta ca urmare a incidenței art.16 alin.(1), întrucât toate faptele reclamate priveau în realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate și legalitate care nu cad sub incidența controlului organelor de cercetare penală, indiferent de încadrarea juridică stabilită de către procuror.

„În condițiile în care începerea urmăririi penale presupune activități de cercetare și anchetă penală cu privire la modul în care Guvernul și-a îndeplinit atribuțiile de legiuitor delegat, acțiunea Ministerului Public încetează să mai fie una legitimă, devenind abuzivă, întrucât depășește competența stabilită de cadrul legal în vigoare. Mai mult, acțiunea Ministerului Public creează o presiune asupra membrilor Guvernului care afectează buna funcționare a acestei autorități sub aspectul actului legiferării”, a precizat Curtea Constituțională, în motivare.

Judecătorii CCR au mai motivat decizia privind existența unui conflict instituțional între DNA și Guvern prin faptul că, prin conduita sa, Parchetul General -Direcția Națională Anticorupție și-a arogat o competență pe care nu o posedă – controlul modului de adoptare unui act normativ.

CCR a admis în 27 februarie sesizarea președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, privind conflictul juridic dintre Guvern și DNA, referitor la anchetarea de către procurorii DNA a modului în care a fost elaborată OUG 13.