În anul Centenarului, primarii sparg pușculița. Pe lista investițiilor de sărbătoare, monumentele și statuile. „Mă gândesc să facem o cruce sau așa ceva”
Unul dintre cele mai scumpe monumente care se va construi de Centenar este Monumentul Unirii de la Alba Iulia. Guvernul a alocat patru milioane de euro pentru construcția lui și ar trebui să fie finalizat până la 1 Decembrie 2018.
Cu un an înainte, însă, lucrările nu au început.
Liderul PSD Alba, deputatul Ioan Dîrzu, a declarat că Guvernul a alocat sume importante pentru obiectivele de investiții din Alba cu ocazia sărbătoririi Centenarului.
„Pe lângă cele 2,2 milioane de euro alocați pentru restaurarea Sălii Unirii, și 7,6 milioane de euro pentru reabilitarea unor drumuri, la ultima rectificare bugetară din 13 septembrie au fost alocate fonduri în valoare de peste 4 milioane de euro pentru construcția Monumentului Unirii”, a arătat Ioan Dîrzu.
Informația privind finanțarea monumentului a fost confirmată, corespondentului MEDIAFAX, și de autoritățile din Alba Iulia.
Primele demersuri pentru construirea unui monument al Unirii la Alba Iulia au fost începute în 1993 de către reprezentanții unor organizații patriotice, iar în ultimii ani aceștia au primit și sprijinul Prefecturii, Primăriei Alba Iulia, dar și al unor parlamentari.
În anii 1990, Ministerul Culturii a organizat și un concurs de idei pentru realizarea monumentului, care a fost reluat în 2008. În cadrul acestuia a fost selectat proiectul sculptorului Mihai Buculei, care presupune realizarea unui monument de piatră de circa 20 de metri înălțime, sub forma unei cruci și a literei „U” întoarsă.
Părerile privind edificarea unui monument care să simbolizeze împlinirea a 100 de ani de la unirea Transilvaniei cu România sunt împărțite: unii susțin că ideea este bună și oportună, în vreme ce alții sunt de părere că există un simbol care trebuie reabilitat și conservat, respectiv Sala Unirii, locul unde la 1918 s-a decis și semnat cel mai mare act de voință al tuturor românilor.
De asemenea, altă parte consideră că o importanță mai mare ar trebui să se dea Catedralei Reîntregirii, care mai portă denumirea de „Catedrala Încoronării”, construită special pentru încoronarea regilor Maria și Ferdinand.
Spre exemplu, istoricii Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia Liviu Zgârziu și Gabriel Rustoiu au declarat, în mai multe rânduri, că Sala Unirii este cel mai importat simbol al istoriei românilor, iar costurile pentru noul monument sunt mult prea ridicate.
De asemenea, subiectul a fost abordat în 2008 de către IPS Andrei Andreicuț, pe atunci arhiepiscop de Alba Iulia, care a apreciat că se va cheltui o sumă enormă, iar monumentul nu va întrece Catedrala Încoronării.
Pe de altă parte, deputatul Florin Roman, un susținător al construirii Monumentului Unității Naționale, a intrat în greva foamei pentru lipsa finanțării acestuia, însă a renunțat în aceeași zi, după câteva ore, motivând că „în ceasul al 12-lea a existat o reacție a PSD”.
Primarul din Alba Iulia, Mircea Hava, a declarat, la dezbateri privind organizarea Centenarului, că lucrările la Monumentul Unirii și la celelalte proiecte care au legătură cu actul de la 1 Decembrie 1918, trebuie să înceapă până în toamnă, altfel, la 100 de ani de la Marea Unire, „ne vom plimba prin gropi și mizerie”.
„Dacă în august nu o să se înceapă lucrările nu numai la monument, la Muzeul Unirii, dacă nu vom avea deja deschise finanțări, dat drumul la lucrări, o să avem marea plăcere ca în 2018, la 1 Decembrie, să avem un frumos șantier prin care ne vom plimba prin gropi și prin mizerie. Nu cred că acesta este lucrul pe care-l dorim”, a spus, la începutul acestui an, primarul Mircea Hava.
La aproape un an de atunci, lucrările la monument sau la alte obiective finanțate, precum Sala Unirii, nu au început încă.
Un cardinal, un episcop și un mitropolit vor avea statui de Centenar, la Cluj, unde este dorit și un Monument al Marii Uniri
Primăria Cluj-Napoca a pregătit o listă de proiecte dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri, printre care figurează amplasarea unor statui în oraș dedicate unor personalități religioase marcante, finanțarea urmând să fie asigurată prin Departamentul Centenar de la București, din bugetele unor culte, banii credincioșilor și din bugetul local.
Reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca au declarat corespondenului MEDIAFAX că este vorba despre statuile cardinalului greco-catolic Iuliu Hossu, episcopului ortodox Nicolae Ivan și mitropolitul Bartolomeu Anania, dar se propune și construirea unui Monument al Marii Uniri.
„Pentru finanțarea acestor statui și monumente s-au cerut fonduri de la Departamentul Centenar, dar se vor asigura și sume din bugetele unor culte precum și din bugetul local al municipiului. Pentru Monumentul Marii Uniri, care va fi finanțat de Primărie, se va realiza un studiu de fezabilitate și un concurs de proiecte, iar fondurile vor fi asigurate din bugetul pe anul viitor, dar încă nu se știe din ce capitol de cheltuieli. Încă nu avem o estimare a costurilor acestui monument. Statuile lui Iuliu Hossu, Nicolae Ivan și Bartolomeu Anania vor fi finanțate de Bisericile Greco-Catolică, respectiv Ortodoxă”, au spus sursele citate.
Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului, Bogdan Ivanov, a declarat că în perioada următoare se va lansa concursul pentru realizarea, în fața Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca, a statuilor episcopului Nicolae Ivan și mitropolitului Bartolomeu Anania.
„Nu avem o estimare a costurilor. Să vedem cine va câștiga, așteptăm din partea sculptorului un cost”, a spus Ivanov.
Finanțarea ridicării celor două statui va fi asigurată din fonduri municipale, județene și din donații ale credincioșilor.
Purtătorul de cuvânt al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, Daniel Avram, a afirmat, la rândul său, că statuia cardinalului Iuliu Hossu este estimată la 70.000 de euro, întreaga sumă fiind suportată de episcopie.
„S-au făcut toate demersurile de amplasare a statuii pe B-dul Eroilor din Cluj-Napoca, în fața Catedralei
Primarul din Bran vrea „o cruce sau așa ceva”
Autoritățile din comuna Bran au transmis Prefecturii Brașov planul de organizare a Cetenearului României, iar pe listă se regăsește și construirea unui monument dedicat momentului 1 Decembrie 1918. Prețul estimat pentru construție este de 60.000 de lei, dar încă nu se știe care va fi conceptul. Primarul localității Bran, Rareș Rădăcină, a declarat corespondentului MEDIAFAX, că proiectul este „în faza de discuții”.
„Mă gândesc să facem o cruce sau așa ceva. Prețul este de aproximativ 60.000 de lei, dar nu am făcut încă un deviz și nici un proiect. Va fi amplasat în fața Liceului Sextil Pușcariu, exact pe unde au trecut trupele în 1918, pe lângă DN73. Credem că va fi un monument semnificativ pentru comunitate”, a spus primarul.
Monumentul va fi ridicat pentru ca momentul Centenarului să fie sărbătorit în fața acestuia.
Potrivi edilului din Bran, finanțarea monumentului va fi asigurată din bugetul Primăriei sau din donații.
La Suceava, proiecte de peste 28 de milioane de euro
În județul Suceava, 55 de primării și Consiliul Județean au depus 135 de proiecte pentru Programul Centenar, 42 dintre acestea vizând reabilitări sau construcții de monumente ale eroilor români. Valoarea proiectelor depuse depășește 28 de milioane de euro.
Primăria Suceava are în plan reabilitarea statuii lui Ștefan cel Mare – cel mai înalt monument istoric din România.
Pentru această lucrare municipalitatea a alocat din bugetul de investiții al acestui an o sumă de 300.000 de euro însă, la prima licitație organizată pentru reabilitare, nicio firmă nu a venit cu oferte, autoritățile fiind nevoite să reia procedurile de licitare a lucrării.
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din municipiul Suceava a fost realizată de sculptorul Iftimie Bârleanu în anul 1977 și are nevoie de lucrări de reabilitare.
Statuia este realizată din bronz, are 8 metri înălțime, 8 metri lungime și 2 metri înălțime, fiind așezată pe un soclu înalt de 15 metri.
Autoritățile din Botoșani așteaptă bani de la Ministerul Culturii
Din cele 54 de proiecte depuse pentru Program Centenar de primăriile din Botoșani, 16 vizează reabilitări de monumente dedicate eroilor români, dar și ale cimitirelor eroilor și crearea de zone de acces pentru public, valoarea totală a proiectelor ajungând la 200.000 de euro.
Cele mai multe proiecte pentru marcarea Centenarului le-a depus municipiul Dorohoi, care vrea să reabiliteze monumentul „Ostașul român în atac”, să refacă soclul acestuia, să restaureze monumentul „Eroi căzuți pe câmpul de luptă în perioada 1916-1918” și să investească în iluminat arhitectural de la monumentul capitanului Nicolae Valter Mărăcineanu.
Pentru realizarea acestor investiții autoritățile locale speră să obțină bani de la Ministerul Culturii.
La Galați se reconstruiește un monument dărâmat de comuniști
În anul Centenarului Marii Uniri, în municipiul Galați va fi construit un monument dedicat eroilor care au apărat orașul. Acesta a fost comandat de Consiliul Județului Galați și va costa peste 300.000 de lei.
„Monumentul Apărătorii Galațiului 7-9 ianuarie 1918” va fi realizat din mai multe module care se află deja în lucru într-un atelier din București și urmează să fie construit într-o zonă centrală.
Practic, monumentul va fi replica unuia care a existat în Galați în perioada interbelică și care a fost distrus de comuniști.
„Consiliul Județului a comandat acest monument. Este vorba despre Monumentul Apărătorii Galațiului 7-9 ianuarie 1918 care va fi așezat la Stirex. Lucrarea a început în atelier, va fi făcută din module, acum se lucrează în atelier. Conform planului, suprafața monumentului este de 20 de metri pătrați, înălțimea va fi de 5,25 metri cu tot cu vulturul situat în vârf iar soclul va fi luminat. Construcția va costa 307.500 lei, bani de la bugetul CJ Galați. Este, practic, reconstruirea unui vechi monument, va fi o replică făcută de o echipă de specialiști. Vechiul monument a fost distrus în perioada comunistă”, au explicat, pentru MEDIAFAX, reprezentanții CJ Galați.
Monumentul „Apărătorii Galațiului 7-9 ianuarie 1918” va fi inaugurat cu mare fast în luna ianuarie 2018. Până atunci, Consiliul Județului speră să mai obțină alte finanțări europene sau guvernamentale pentru investiții dedicate Centenarului.
Bătălia pentru Galați a avut loc la finalul Primului Război Mondial. Între 7 și 9 ianuarie 1918 mai multe unități ale armatei ruse au înconjurat și bombardat orașul pentru a-l cuceri și jefui. Cinci sute de soldați, marinari și pompieri români au învins armata rusă formată din circa 12.000 de soldați, membri ai unei unități de elită Divizia 9 Siberiană.
Și în Prahova se așteaptă bani de la București
Consiliul Județean Prahova nu are bani pentru finalizarea Catedralei Sfântul Ioan Botezătorul din Ploiești, iar pentru ca lucrările să fie terminate de Centenar, se solicită finanțare de la Ministerul Culturii.
Pentru lucrările de artă, care includ decorațiuni speciale, capiteluri poleite cu aur, vitralii și pictură prin tehnică expresivă ar fi nevoie de peste 20 de milioane de lei, bani pe care Consiliul Județean Prahova i-a cerut ca finanțare, cu ocazia Centenarului, de la Ministerul Culturii.
Preotul paroh Mihai Frusinou de la Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul din Ploiești, a trimis o adresă Consiliului Județean Prahova prin care cere ajutor ca lucrările care sunt începute la acest lăcaș de cult să fie terminate cu ocazia Centenarului.
„Există momente în istorie la a căror înălțime avem datoria de a ne ridica, din respect pentru înaintașii noștri, ei înșiși ridicați la cer din dragoste de țară. Un astfel de moment trăim acum, în pregătirea celebrării Centenarului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 (…). Iată de ce vă rog să aveți bunăvoința de a lua în considerare, pentru marcarea marelui eveniment, și finalizarea lucrărilor la Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul din Ploiești”, arată preotul paroh, Mihai Frusinou, în adresa trimisă Consiliului Județean Prahova.
Potrivit sursei citate, turnul clopotniță al catedralei a fost ridicat între 1923 și 1939, la ințiativa localnicilor, ca un „Panteon al vitejiei românești care să vorbească (….) despre eroii Primului Război Mondial, cei care au făcut posibilă Marea Unire”.
Piatra de temelie a acestui turn a fost pusă în 1923, în prezența Principelui Carol, iar la construcția lui au muncit în mod voluntar soldați ai Regimentului 32 Mircea. Piatra a fost adusă de la Oituz, Mărășești, Doaga sau Valea Șușiței. Turnul nu a fost niciodată finalizat așa cum și-ar fi dorit arhitectul Toma Socolescu.
Catedrala a intrat într-un amplu proces de reconstrucție în anul 2006, iar acum lucrările au ajuns la etapa finisajelor interioare. Totul a stagnat, însă, din lipsă de bani.
„Dorim să respectăm întocmai elementele constructiv-decorative și artistice pe care arhitectul Toma Socolescu le-a așezat în schițele sale: să împodobim cei 10 stâlpi interiori cu decorațiuni în stuco-marmură și capiteluri poleite cu foiță de aur, să punem vitralii la ferestre și, ca podoabă de preț, pictura, dorită de architect să fie realizată prin tehnică expresivă, specific bizantină, a mozaicului. Devizul acestor lucrări artistice de finețe îl estimăm la 20 de milioane de lei, sumă imposibil de strâns prin forțe proprii pentru a finaliza proiectul anul viitor, anul Centenar al Marii Uniri”, se mai arată în adresa citată.
La rândul său, președintele Consiliului Județan Prahova, Bogan Toader, a înaintat către Ministerul Culturii o cerere ca această catedrala să fie inclusă pe lista proiectelor cu finanțare de la bugetul de stat.
„Având în vedere însemnătatea istorică a Catedralei Sfântul Iona Botezătorul din municipiul Ploiești, străjuită de turnul clopotniță (…), ținând cont de faptul că această lucrare, începută în 1923 este neterminată până astăzi, vă rugăm ca în contextul Programului Național România 100 să sprijiniți efortul enoriașilor catedralei pentru a finaliza acest monument în anul Centenarului Marii Uniri”, se arată în cererea adresată Ministerului Culturii.
Semnul „Aducerii Aminte”, 300.000 de lei de la bugetul Gorjului
Semnul „Aducerii Aminte” este „monumentul” cu care reprezentanții Consiliului Local Târgu-Jiu vor să marcheze Centenarul, acesta urmând să fie turnat în bronz și multiplicat pentru 20 de locații. Pentru Semnul „Aducerii Aminte”, dar și pentru alte acțiuni planificate pentru anul Centenarului, autoritățile locale au aprobat alocarea a 300.000 de lei din bugetul pe 2018.
„Bugetul propus de comisie pentru realizarea acestor acțiuni se poate aloca din bugetul anului 2018, suma de aproximativ 300.000 de lei nefiind o sumă care să pună presiune pe bugetul anului viitor. Trebuie să ținem cont de faptul că multe din aceste acțiuni vor avea ecou poate pentru următorii 100 de ani pe care îi dorim României Mari. Când ne referim la Târgu-Jiu și Războiul de Reîntregire vorbim de luptele de la Podul Jiului, despre eroismul târgujienilor. Însuși mareșalul Berthelot, șeful Misiunii Franceze în România a remarcat că această luptă este un moment unic în istoria Primului Război Mondial. Eroii Târgu-Jiului, în frunte cu Ecaterina Teodoroiu, prin faptele lor au făcut să vorbim azi de Târgu-Jiu ca un oraș al eroilor”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Adrian Tudor, viceprimarul municipiului Târgu-Jiu.
În luna ianuarie este prevăzută realizarea a 3.000 de reviste de benzi desenate despre eroii gorjeni care au luptat în Primul Război Mondial. Acestea vor fi distribuite elevilor din municipiul Târgu-Jiu și vor costa 15.000 de lei.
Vor fi confecționate panouri stradale, în valoare de 5.000 de lei, acestea urmând să fie plasate lângă clădirile în care s-au desfășurat evenimente în Primul Război Mondial.
O altă investiție, care va costa aproximativ 60.000 de lei, constă în transformarea curții Clubului Militarilor în Rezervă într-un parc tematic care să găzduiască un monument în memoria vânătorilor de munte și a Generalului Gheorghe Rasoviceanu, pestrada Stancovici Brănișteanu.
În luna martie, autoritățile vor planta stejari în incinta școlilor din Târgu-Jiu, în memoria eroilor căzuți în Războiul de Reîntregire. Lângă stejari va fi amplasat Semnul Aducerii Aminte, de fapt o plăcuță turnată în bronz. Vor fi 20 de locații în care va fi montat acest Semn dedicat Centenarului.
Autoritățile vor cheltui încă 30.000 de lei pentru realizarea unui monument în Cimitirul Eroilor.
„În anul 1917 au început lucrările de amenajare a Cimitirului Eroilor. În această locație a fost înălțată o cruce înaltă din gresie care avea dăltuită următoarea maximă: «Trecătorule, tu, care te bucuri de viață, salutare și ție și salute-ne patria pe care până la moarte credincioși mai mult decât viața am iubit-o». Acest monument a dispărut ulterior”, se precizează în programul manifestărilor culturale dedicate Centenarului Marii Uniri, aprobat de consilierii locali.
O altă acțiune, care va costa 5.000 de lei, va fi a elevilor Liceului de Arte, care vor desena portrete supradimensionate ale eroilor din Primul Război Mondial. Nu vor lipsi nici caravanele de film istoric, artistic și documentar, în incinta școlilor, dar și în aer liber.