„În ploaie ne manifestăm, ca pe 16 să votăm!” – Ce mesaj le-au transmis românii din Paris celor din țară care au „absentat nemotivat” la vot

Zgribuliți sub umbrele, doi tineri români aflați la Paris au devenit luni seara „raportori” ai unei realități: peste granițele țării unde aproape jumătate dintre cetățeni au ales să stea acasă în ziua alegerilor, alții au protestat pentru că nu au putut vota. Alexandru Urdaș și Cristina Chiș au fost pentru câteva clipe vocea celor aproximativ 100 de persoane care, luni seara, s-au încolonat în fața ambasadei din capitala franceză: „În ploaie ne manifestăm,/ Ca pe 16 să votăm!”.

De-o parte a umbrelei era Cristina Chiș, care a ajuns în Franța în urmă cu patru ani, cu un stagiu de pregătire. Acum, lucrează ca șef de proiect la Institutul francez al sângelui (EFS / Etablissement Français du Sang). Duminica trecută, a mers să voteze. Primise însă, înainte de asta, un SMS de la verișoara ei, stabilită de mai mulți ani în Franța: „Nu are sens. Părinții mei eu stat la coadă cinci ore. Nu o să poți vota”.

Cristina: „Mă simt rănită, mă simt prost pentru ce s-a întâmplat duminică”

JUSTIȚIE Fostul lider al grupării Sportivilor, unul dintre cei mai periculoși infractori, a fost EXTRĂDAT din Italia și este încarcerat în Penitenciarul Rahova

00:39

ÎN OPOZIȚIE Rectorul SNSPA, Remus Pricopie: „Este bine că USR nu a intrat la guvernare. Asta era o altă idee total greșită ca toți să aibă un singur candidat”

00:17

„Mi-am spus că nu poate… M-am dus la ora 12:00, iar când am văzut coada, am plecat, cu gândul că mai târziu, când voi reveni, vor fi mai puțini oameni”, a povestit ea pentru gândul. „M-am întors mai târziu, la 18:00, dar nu se schimbase nimic. La ora 20:00, când mi-am dat seama că nu voi mai ajunge să votez, am făcut totuși o petiție pentru suplimentarea secțiilor de vot în turul al doilea și am adunat aproape 200 de semnături pe loc. M-am gândit că, dacă tot nu pot vota, măcar atât pot face! Eu am stat trei ore la coadă și nu am reușit să votez… Atunci am știu clar că trebuie să facem ceva pentru a ne face auziți”, a mai spus Cristina.

FOTO: Facebook//Cristina Chiș

S-a ținut de cuvânt. Pentru protestul organizat la Paris la o zi după alegerile prezidențiale, la inițiativa Ligii Studenților Români în Străinătate (LSRS) și a altor asociații, Cristina s-a pregătit temeinic: a făcut afișe în limba română, în franceză și în engleză pe care oamenii să le poată printa și aduce la manifest.

„Mă simt rănită, mă simt prost pentru ce s-a întâmplat duminică, dar sunt bucuroasă totuși să văd câți oameni s-au mobilizat pentru aceeași cauză”, mărturisește ea. „Oamenii au fost foarte pașnici, nu s-a scandat nimic politic, eu însămi am vorbit cu ei și le-am spus că este important să nu atragem atenția în felul acesta, să nu pară că suntem de o anumită parte a taberei. Noi am vrut doar să cerem suplimentarea secțiilor de vot. A fost un protest frumos, liniștit”, a spus Cristina.

Alexandru, despre organizarea protestului din Paris: „S-au purtat foarte frumos și polițiștii și jandarmii, chiar șefii au fost foarte îngăduitori”

La braț cu ea, sub aceeași umbrelă ce-i apăra de ploaia măruntă, s-a aflat Alexandru Urdaș, coordonatorul filialei LSRS din Paris. Și el a ajuns în Franța, de asemenea, grație unui stagiu de pregătire, după ce anterior studiase în Danemarca și în Spania. Acum, lucrează ca economist la UNESCO, dar, ca mulți alții, vrea să se întoarcă în România. De aici și hotărârea de a schimba ceva.

„La protestul de aseară au venit oameni din toate straturile sociale: studenți, medici, informaticieni, oameni care lucrează în domeniul construcțiilor, câteva persoane mai în vârstă, oameni cu copii…Acum am fost mai puțini, dar duminica viitoare, pe 9 noiembrie, vom ieși din nou, iar atunci cred că vom fi în jur de 500″, a explicat el pentru gândul.

„Am avut autorizație de la Prefectură pentru a protesta între orele 18:00 și 20:00. Francezii au fost foarte amabili și ne-am bucurat foarte mult, mai ales că ne-au răspuns cererii în aceeași zi. S-au purtat foarte frumos și polițiștii și jandarmii, chiar și șefii de la locul de muncă au fost foarte îngăduitori și chiar ne-au spus nu-i nimic, faceți ce trebuie să vă rezolvați problemele„, a povestit el, vorbind cu noi tot într-o pauză de la muncă.

FOTO: Facebook//Alexandru Urdaș

La alegerile din primul tur de scrutin, Alexandru a fost observator la una dintre cele două secții de votare din Paris. A avut șansa astfel să observe comportamentul oamenilor care au fost nevoiți să stea la coadă ore în șir pentru a ajunge să pună ștampila pe buletinul de vot. L-a impresionat încăpățânarea de care aceștia au dat dovadă:„Dacă stai așa și aștepți lasă că rezolvă ambasada, nu se va schimba nimic”.

E convins acum că românii din diaspora care nu au reușit să voteze pe 2 noiembrie vor da dovadă și mai multă îndârjire în al doilea tur al alegerilor prezidențiale: „Să nu fie descurajați de ceea ce s-a întâmplat, ci dimpotrivă, asta să îi încurajeze și mai tare!”, le transmite el.

Mihai, observator în secție de votare: „M-a surprins însă foarte plăcut toată mobilizarea aceasta. Oamenii au înțeles că votul lor face diferența!”

Observator a fost și Mihai Firănescu, la secția de vot nr. 61. A ajuns acolo dimineața, la ora 06:00. Își amintește acum că oamenii începuseră de la acea oră să se adune la secție.

„Coadă a fost încă de la început, de dimineață. Totul s-a aglomerat și mai mult însă, după ce BEC, la ora 12:00, a dat o circulară prin care se interzicea completarea declarației pe proprie răspundere în exteriorul secției de vot”, a povestit el pentru gândul.

La ora 19:00, oamenii începuseră deja să scandeze „Vrem să votăm!”, „Hoții”, „Comuniștii!”, povestește Mihai.

„Erau persoane care stăteau la coadă de 3-4 ore. S-a făcut o sesizare pentru prelungirea cu încă două ore a procesului de vot, însă nu i s-a dat curs. Drept urmare, în jurul ore 20:30, mai mulți alegători au intrat în curtea ambasadei, după ce încercarea de blocare a ușilor a eșuat. Mulțimea a împins și a intrat… Sala în care erau cabinele de vot a fost practic inundată. Pentru că masa comisiei era undeva în mijloc, iar cabinele într-o parte, totul s-a blocat”, a explicat el.

Mihai a propus mutarea meselor și a cabinelor în așa fel încât procesul de votare să fie reluat. Nu i-a fost luată în considerare sugestia. În cele din urmă, votarea s-a încheiat. Cu o jumătate de oră înainte de miezul nopții, cele 82 de persoane rămase în secție au acceptat să plece, după ce au semnat însă o petiție prin care precizau că nu și-au putut exercita dreptul de vot.

„Poate că ar fi fost mai simplu fără declarațiile respective, dar adevărata problemă a fost numărul mic al secțiilor de votare”, crede Mihai. „M-a surprins însă foarte plăcut toată mobilizarea aceasta. Oamenii au înțeles că votul lor face diferența!”, a adăugat el.

FOTO: Ionelia Bălan

„Românii din diaspora vor să vină acasă, dar vrem să ne întoarcem într-o Românie în care nu ne e frică de ziua de mâine”

Ce mai au în comun cei trei români, în afară de încăpățânarea cu care se luptă pentru dreptul lor de a decide cine va ocupa fotoliul de la Cotroceni? Alexandru Urdaș, Cristina Chiș și Mihai Firănescu se visează acasă. „Zbaterea” de acum nu-i decât un pas pentru construirea unei țări în care vor să se întoarcă.

„M-aș întoarce în România, dar nu în condițiile de acum. Românii din diaspora vor să vină acasă, dar vrem să ne întoarcem într-o Românie în care nu ne e frică de ziua de mâine”, spune Cristina. „Tot ce facem acum este pentru a ne întoarce”, completează Alexandru.

„Sunt în Franța de 4 ani, dar nu am venit cu gândul de a mă stabili aici. Am familia, am prietenii în țară. Mi-ar plăcea să am opțiunea de a mă întoarce într-o zi știind că voi beneficia de aceleași standarde și calitate a vieții”, adaugă Mihai.

Totuși, chiar dacă diaspora votează, atitudine trebuie să ia și cei rămași acasă. Lor vrea Cristina să le transmită câteva cuvinte.

„Le-aș adresa mai degrabă un mesaj celor din țară, care au stat acasă duminică: ei cât au stat la coadă? Au fost oameni aici care au făcut 2-3 ore pe drum, care au stat tot atât la coadă pentru a vota pentru România lor, pentru România în care ei încă locuiesc. Voi ați făcut asta pentru noi?, i-aș întreba eu”.