În război cu Inspecția Judiciară, DNA publică din „concluziile preliminare” favorabile lui Kovesi. IJ: „Manifestări emoționale”

În raport, inspectorii vorbesc și despre controlul dosarelor care erau intrumentate de procurorii Doru Țuluș și Mihaiela Iorga, revocați din DNA.

 

„În ceea ce privește dosarele repartizate spre soluționare procurorului Țuluș Doru-Florin, și acesta revocat din funcție, deoarece procurorii cărora le-au fost repartizate dosarele nu au avut timpul necesar de a le studia, verificarea cauzelor s-a făcut doar pe fișe transmise inspectorilor, ceea ce nu constituie o verificare reală în cadrul unui control managerial. (…) Dat fiind refuzul constant de a fi prezentate spre verificare dosarele repartizate spre soluționare procurorului Moraru Iorga Mihaela, care a fost revocat din funcția de control la DNA, nu s-a putut efectua controlul ritmicității administrării probelor în aceste cauze”, se notează în raport.

 

Potrivit sursei citate, inspectorii au cerut verbal și scris procurorului șef pe 10 și 17 august situația cauzelor care au fost soluționate cu netrimiterea în judecată în 2016 și în care au existat măsuri de supraveghere tehnică ce trebuie comunicate în 10 zile de la încetarea măsurii fiecărui subiect al mandatului, iar aceasta a răspuns, verbal și scris, că nu există pentru anul 2016 situații de acest gen.

 

„Din cauza neprezentării situației referitoare la comunicarea prevăzută de art 145 Cpp pentru anul 2016, nu a putut fi verificată comunicarea către toți subiecții măsurilor de supraveghere tehnică, a acestei măsuri. Totodată, inspectorilor judiciari le-a fost prezentată doar situația soluțiilor de clasare dispuse prin ordonanță, nu și a celor dispuse prin rechizitoriu”, se menționează în documente.

 

Raportul a fost trimis Secției pentru procurori a CSM, joi, urmand să fie discutat într-o ședință a procurorilor. 

Conducerea Inspecției Judiciare (IJ) a prezentat parțial, trunchiat și a scos din context anumite date privind controlul făcut cu privire la managementul DNA, motiv pentru care Direcția Națională Anticorupție (DNA) a dat publicității forma integrală a concluziilor din raportul IJ.

DNA arată într-un comunicat de presă, transmis vineri, că Inspecția Judiciară a lansat în spațiul public informații din raportul făcut în urma controlului la această unitate de parchet, înainte ca Direcția Națională Anticorupție să formuleze obiecțiuni.

„Direcția Națională Anticorupție își exprimă dezaprobarea față de modul în care conducerea Inspecției Judiciare gestionează datele conținute într-un document provizoriu, în condițiile în care acest document nu este unul finalizat și nici nu a fost asumat de vreo instituție”, conform comunicatului de presă.

CONSULTĂ AICI DOCUMENTUL DNA

O primă versiune a Raportului a fost transmisă la data de 26 septembrie, de către Inspecția Judiciară, Direcției Naționale Anticorupție, în vederea formulării de obiecțiuni.

„Obiecțiunile au fost trimise de către D.N.A. Inspecției Judiciare la data de 2 octombrie 2017 pentru a fi luate în considerare la redactarea versiunii finale a Raportului. Numai după valorificarea obiecțiunilor DNA, Raportul avizat și discutat în ședința Secției pentru procurori a CSM dobândește caracter definitiv și devine public.Prin prezentarea parțială, trunchiată și scoasă din context a unor date din Raportul nefinalizat al Inspecției Judiciare, precum și prin publicarea acestor date înainte de susținerea obiecțiunilor și a punctului de vedere de către DNA, se creează o imagine falsă asupra rezultatului inspecției”, conform sursei menționate.

DNA arată că, având în vedere modul defectuos de gestionare a raportului, instituția își rezervă dreptul de a afișa „forma integrală conținând concluziile privind „managementul procurorului șef al DNA Laura Codruța Kövesi” și managementul celor doi procurori adjuncți ai DNA, din cuprinsul Raportului (document provizoriu) care ne-a fost transmis la data de 26 septembrie 2017″.

„Puterea de influență lucrativă este o calitate pe care procurorul șef al Direcției, Laura Codruța Kovesi, a demonstrat-o în conducerea Direcției Naționale Anticorupție, subordonații recunoscând calitățile manageriale ale acesteia. Astfel, acesta, în raport cu procurorii din subordine, a adoptat o răspundere reversibilă, în sensul că, cerând subordonaților îndeplinirea sarcinilor, la rândul său, a explicat acestora și activitatea sa. Procurorii au conștientizat, astfel, că activitatea lor este o parte din ansamblul activității unității, iar îndeplinirea defectuasă a sarcinilor va umbri activitatea direcției (…) Calitatea actului de conducere adoptat de procurorul șef al Direcției, Laura Codruța Kovesi, a determinat imaginea conducătorului din interiorul parchetului, dar și în afara acestuia, promovând un management imparțial, bazat pe principii sănătoase și pe valori. Procurorul șef a construit, astfel, sentimentul de credibilitate și de respect al legii, dând, în final, Direcției Naționale Anticorupție prestigiu și putere”, se arată în documentul făcut public de DNA.

Totodată, în concluziile transmise de DNA se fac referiri și la cei doi adjuncți ai Laurei Codruța Kovesi – procurorii Călin Nistor și Marius Iacob, pentru amândoi recomandându-se menținereaîn funcție.

Mai mult, la capitolul recomandări, inspectorii apreciază că Laura Codruța Kovesi are toate calitățile pentru a-și păstra funcția.

Documentul prezentat de DNA nu conține, însă, și deficiențele constatate de către inspectorii judiciari, potrivit informațiilor apărute în spațiul public și care nu au fost negate de reprezentanții parchetului.

Inspecția Judiciară: „Manifestări emoționale” care exced conduitei unui magistrat 

Inspecția Judiciară (IJ) răspunde mesajului transmis, vineri, de DNA, și arată că Direcția Națională Anticorupție (DNA) are „manifestări emoționale”, aducând acuzații neîntemeiate, ce exced conduitei unui magistrat, potrivit reprezentanților instituției.

„Comunicatul de presă al Direcției Naționale Anticorupție din 6 octombrie 2017 conținând, printre altele, imputații la adresa conducerii Inspecției Judiciare privind gestionarea confidențialității unor documente vizând activitatea de inspecție realizată la această unitate de parchet, este o nouă tentativă de atragere a Inspectiei Judiciare într-un spațiu străin valorilor deontologice care ar trebui împărtășite de toți cei care înfăptuiesc actul de justiție”, conform IJ.

Sursa citată precizează că DNA nu are fundament legal pentru a da publicității concluziile raportului inspectorilor judiciari.

„Conducerea Inspecției Judiciare apreciază că astfel de manifestări emoționale concretizate în acuze neîntemeiate excedează conduitei pe care un magistrat trebuie să o adopte în exercitarea atribuțiilor de serviciu și nu pot constitutui temei pentru furnizarea unor informații nedestinate publicității”, menționează IJ.