În România, Big Brother supraveghează, nu salvează: în mâinile unor autorități preocupate doar „să-și decline competența”, tehnica pe care s-au cheltuit sute de milioane de euro „a dat rateuri”

Localizarea cu precizie a epavei avionului prăbușit ieri după-amiază într-o pădure din Munții Apuseni a durat aproape 6 ore. Cu toată tehnica de care dispun autoritățile statului român, cei care i-au găsit primii pe medicii prăbușiți au fost localnicii și pădurarii. Nu GPS-ul, nici vreun dispozitiv sofisticat de triangulație i-au ajutat pe salvatori, ci metode primitive – strigăte, focuri de armă, și prezența de spirit a medicului Răzvan Zamfir, care a reușit să le trimită salvamontiștilor coordonatele GPS de pe Google Maps, de pe smartphone-ul pe care îl avea la el, în avionul prăbușit.

Astăzi, autoritățile s-au întrecut în a-și pasa responsabilitatea acestei operațiuni de salvare, care a fost coordonată de Ministerul Afacerilor Interne, prin secretarul de stat Constantin Chiper, cel care ține legătura cu Inspectoratele pentru Situații de Urgență. Cu toate acestea, responsabilitatea pentru localizarea apelului la 112 revine Serviciului de Telecomunicații Speciale. De asemenea, alte instituții ale statului cu responsabilități în supravegherea telecomunicațiilor ar fi putut ajuta, dacă ar fi fost autorizate: Poliția, SRI.

Ministerul Apărării s-a disculpat de asemenea, spunând că a contribuit cu trei elicoptere, însă acestea nu au putut fi folosite, din cauza ceții. De altfel, MApN nu are atribuții în astfel de operațiuni, ci i se poate doar solicita ajutorul. MApN a mai precizat în cursul serii de marți că „sistemul de supraveghere prin radiolocație a detectat aeronava, implicată în accidentul de pe data de 20 ianuarie, până la dispariția acesteia de pe sistemul radar. De la momentul dispariției, echipamentul de supraveghere nu a mai recepționat niciun semnal”.

De asemenea, nici STS, nici Romatsa (autoritatea de transport aerian) nu au explicat până acum de ce nu și-au putut folosi aparatura de localizare din dotare. Romatsa are un astfel de software pentru localizarea epavelor aviatice, furnizat în 2009 de o firmă unde deputatul PSD Sebastian Ghiță era acționar.

Explicația unui salvamontist: Pe munte, tehnica dă rateuri

În spațiul public, pe măsură ce orele treceau fără ca avionul prăbușit să fie localizat, s-a aprins discuția legată de tehnica de localizare a triangulației, folosită atât de serviciile secrete, cât și de Poliție sau de salvatori, pentru a localiza un dispozitiv de comunicații cu ajutorul semnalului GSM. Deși pare simplu de aplicat, pe munte tehnica dă adesea rateuri, a explicat un salvamontist care s-a izbit de mai multe ori de această situație.

Șeful Salvamont Sibiu, Adrian David, a explicat într-o intervenție la RFI că în zona montană este posibil ca identificarea unui apel să fie făcută cu dificultate, chiar dacă este semnal. Potrivit acestuia, localizarea unui apel la 112 se face prin triangulație, adică în condițiile în care se deschid trei celule GSM se știe exact locul de unde este efectuat apelul, dar dacă se deschid una sau două, atunci este foarte greu de localizat. Mai exact, apelul poate fi preluat de o antenă care nu este în zona din care acesta s-a efectuat.

„În mod normal un apel la 112 este localizat în funcție de celula pe care o deschide de pe un pilon. Se face prin triangulație – dacă se deschid trei celule se știe exact locul în care s-a făcut apelul. În situația în care se deschide o singură celulă sau două, localizarea este foarte grea. Știu asta pentru că au fost situații în Munții Făgăraș în care am încercat să localizăm niște turiști rătăciți și tocmai din cauza faptului că s-a deschis doar o celulă, n-am putut identifica locul exact. Deci tehnic este normal să se petreacă așa ceva. În oraș, în momentul în care se face un apel, acel apel este preluat de mai multe antene din zonă. Dacă este o zonă izolată, apelul respectiv poate fi preluat doar de una sau două. De exemplu, vin apeluri 112 de la cabană și semnalul respectiv este preluat de o antenă de la Brașov, chiar dacă apelul respectiv este făcut de pe teritoriul județului Sibiu. Ulterior apelului se discută între operatorii de la 112 cu instituțiile specializate în intervențiile de urgență și se intervine cu echipa cea mai apropiată” a explicat la RFI șeful Salvamont Sibiu, Adrian David.

STS se spală pe mâini. PNL trage pentru implementarea eCall în România

„Localizarea locului evenimentului în Sistemul 112 s-a realizat potrivit prevederilor legale, pe baza informațiilor furnizate de operatorii de comunicații mobile odată cu primirea primului apel la 112, respectiv la nivelul sectorului celulei din care a fost generat acesta și a fost pusă la dispoziția instituțiilor care au participat la operațiunea de căutare și salvare”, a fost explicația seacă și oficială a STS.

Oficialii serviciului secret au refuzat să ofere alte explicații gândul.

Pe de altă parte, o deputată PNL arată că tehnica STS este depășită și că România ar trebui să se grăbească să implementeze sistemul eCall, promovat la nivelul UE, pentru a scădea semnificativ timpii de reacție ai salvatorilor. Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, este liberal și se află în centrul atenției, având în vedere că operațiunea de salvare a fost coordonată de MAI.

„Accidentul aviatic a arătat, din păcate, cât de importantă este îmbunătățirea sistemului de localizare a apelantului prin serviciul 112. De aceea, Partidul Național Liberal susține intensificarea eforturilor de implementare a sistemului eCall în România, conform inițiativei europarlamentarului liberal Adina Vălean la nivelul Parlamentului European”, susține deputatul PNL Grațiela Gavrilescu, într-un comunicat de presă.

„Introducerea acestui sistem nou de localizare previne exact situațiile în care viața unor oameni este pierdută din cauza intervenției lente a serviciilor de urgență. Conform estimărilor, rata de utilizare a smartphone-urilor în România este în acest moment de 27% și va ajunge la 52% în 2017. Se estimează că la nivel european se pierd anual 3.200.000 de minute din cauza incapacității de a localiza cu exactitate victimele ce apelează numărul de urgență”, mai arată liberalii în comunicatul de presă.

Software de la Sebastian Ghiță pentru Romatsa și STS, inutil în accidentul de ieri

Avionul prăbușit, în care au murit Adrian Iovan și studenta Aurelia Ion, putea fi teoretic localizat cu ajutorul a două programe electronice: unul utilizat de Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA), aflat în subordinea Ministerului Transporturilor, altul fiind utilizat de serviciul 112 și gestionat de Serviciul de Telecomunicații Speciale. Ambele softuri au fost produse de firma Teamnet, deținută acum de Bogdan Padiu, companie care până în 2012 a fost însă deținută de deputatul PSD Sebastian Ghiță.

Reprezentanții ROMATSA nu au răspuns solicitărilor gândul pentru a explica dacă au participat la localizarea avionului.

Poliția Română are sistem performant de localizare GSM. Doar pentru infractori

Sistemul de localizare a telefoanelor mobile, achiziționat de Poliția Română anul trecut, de la firma germană Syborg Informationssysteme, contra 2,8 milioane de lei (aproximativ 620.000 euro), nu a putut fi folosit ieri pentru localizarea victimelor accidentului aviatic din Apuseni, pentru că sistemul este destinat prinderii infractorilor și este folosit doar cu mandat de la procuror, au explicat astăzi polițiștii.

Sistemul a fost achiziționat prin mecanismul european de finanțare OLAF Hercules2 de Asistență Tehnică, „în vederea întăririi capacității de luptă a unităților de poliție împotriva criminalității economico-financiare”, informează Poliția Română.

„Sistemul poate fi folosit doar în baza autorizării magistraților, în instrumentarea cauzelor penale, pentru localizarea terminalelor GSM folosite de principalii suspecți de comiterea unor infracțiuni grave. De asemenea, acesta poate fi folosit în vederea localizării persoanelor urmărite în temeiul legii, precum și a celor dispărute în condiții suspecte, care fac obiectul unor cauze penale”, au mai precizat oficialii de la Poliția Română.

„Sistemul folosește metoda de simulare a unei celule reale a rețelei de telefonie mobilă. Sistemul are mobilitate totală chiar și în timpul funcționării, având posibilitatea de instalare pe un autovehicul. Antenele utilizate în cadrul sistemului sunt ascunse vederii, fiind mascate într-un cadru portbagaj auto de plafon”, se precizează în caietul de sarcini al licitației pentru achiziționarea sistemului.

Unitatea centrală a acestui sistem este integrată într-o valiză de dimensiune maximă 60x40x30 centimetri și are incluse antene directive, notebook, scanner de rețea și acumulatori. De asemenea, unitatea centrală poate fi conectată la antene omnidirecționale prin intermediul unui amplificator de rețea.

Cu ajutorul unității centrale, polițiștii pot să monitorizeze comunicațiile GSM și UMTS prin crearea de celule virtuale cu parametri similari cu cei ai celulelor rețelei reale. Sistemul permite modificarea puterii semnalului cu care telefoanele țintă emit, colectarea, înregistrarea și memorarea într-o bază de date a codurilor IMSI și IMEI, prcum și ora și data înregistrării.

De ce nu ne-a ajutat că suntem membru NATO. Dronele sunt pentru supraveghere aeriană, cele mai performante, vin peste câțiva ani

O speranță pentru găsirea pasagerilor aeronavei prăbușite ar fi putut să provină din statutul României de membră NATO. Țara noastră face parte dintr-un club select de numai opt țări din lume care contribuie simultan la două programe NATO ce formează cel mai complex mecanism de supraveghere și culegere de informații din lume (detalii, AICI). Este vorba despre NATO Airborne Early Warning & Control Force (cunoscut și sub numele de Componenta E-3A -AWACS) și Alliance Ground Surveillance (AGS). Totuși, niciunul dintre aceste instrumente sofisticate nu ne-a ajutat într-o asemenea situație.

În 2013, România a alocat pentru AWACS un total de 6 milioane de euro, conform datelor oferite gândul de Ministerul Apărării Naționale. Problema este că aceste avioane dotate cu radare multimodale supraveghează spațiul aerian, zburând la peste 10.000 de metri altitudine, deci nu ar fi fost utile pentru găsirea victimelor accidentului aviatic. Mult mai util s-ar fi dovedit cel de-al doilea program, pentru care România s-a angajat cu o contribuție de peste 30 de milioane de euro, conform datelor obținute de gândul.

Dronele Black Hawk din componența AGS pot să opereze în orice condiții meteo și indiferent dacă afară este zi sau noapte și pot detecta și urmări orice fel de punct aflat sub monitorizare. Acest program este însă în fața de construcție și nu va fi operațional decât peste câțiva ani.