Peste 6.000 de urși trăiesc în pădurile din România, deși acestea mai permit prezența a doar 4.000 de animale după ce în ultimi ani au fost defrișate pentru diverse construcții, drumuri și chiar unități de cazare turistică, iar din acest motiv urșii coboară pentru hrană în zonele locuite de oameni.
Pentru a afla câți urși sunt în România se folosesc mai multe metode, printre care identificarea după urme, prin care se măsoară și se fotografiază urmele proaspete, metoda unităților reproductive – se măsoară urmele fiecărei femele cu pui, metoda estimării populației după numărul de masculi la locurile de hrănire și numărarea urșilor de către paznicii de vânătoare la sfârșitul toamnei și primăvara, la ieșirea din bârlog.
„Populația de urși din România a rămas constantă în ultimii ani, undeva la peste 6.000 de exemplare. E destul de mare, pentru că în ultimii ani toate habitatele pentru urs pe care le aveam au început să se fragmenteze din cauza dezvoltării infrastructurii rutiere, a dezvoltării economice și a infrastructurii turistice. De asemenea, prin dezvoltarea urbanistică a unor zone aceste habitate pe care le prefera ursul încep să se restrângă și aici apar problemele. Urșii își părăsesc locurile lor de liniște din cauza influenței asupra mediului lor”, a declarat agenției MEDIAFAX Adam Crăciunescu, directorul general al Romsilva.
El a spus că România ar trebui să aibă o populație de urși „cam la 4.000 de exemplare”, ținând cont de dimensiunea habitatelor rămase.
Cum vânătoarea urșilor este interzisă prin lege în România, șeful Romsilva evită să folosească acest termen și se referă la „recoltare”, care se face printr-o derogare de la lege.
„Cei care participă la recoltare plătesc de la 5.000 de euro în sus pentru un exemplar. Cel mai mult recoltează vânătorii români. Problema este că nu-i poți recolta pe toți cei 2.000 de urși odată. Se dă o derogare cam de 300 de animale pe an, și nu reușim să le recoltăm pe toate, pentru că nu totdeauna te întâlnești cu urșii. Noi facem reduceri ale populației în zonele în care avem probleme deosebite. Ursul este o specie ocrotită de lege și nu mai face obiectul vânătorii. Noi recoltăm prin aceste derogări pe care le obținem prin ordin al ministrului”, a explicat Crăciunescu.
Cei mai mulți urși din România sunt în județele Harghita (aproximativ 1.200 de animale), Covasna (1.000), Brașov (900), Argeș (600) și Mureș (500).
Sunt însă și județe prin pădurile cărora nu umblă niciun urs. Acestea sunt Brăila, Botoșani, Călărași, Constanța, Dolj, Giurgiu, Iași, Sălaj, Tulcea și Vaslui.
Crăciunescu a explicat că urșii au început să coboare spre zonele locuite și pentru că s-a redus numărul de animale sălbatice disponibile pentru hrana lor, iar în cazul oilor și vitelor, a crescut nivelul de securitate în ultimii ani.
„A crescut și populația de urși și pentru că multe femele au început să facă și câte 3-4 pui, în loc de 1-2 pui. Puterea de conservare a acestei specii este foarte mare. Acolo unde este un număr mare de urși, masculii bătrâni mai omoară unii din pui, în special cei dezvoltați necorespunzător, și astfel există o autoreglare în cadrul populației. În condițiile în care în ultimii 20 de ani am recoltat doar exemplare mari, și chiar și pe vremea lui Ceaușescu tot așa făceam, nu a mai avut cine face autoreglarea. Din acest motiv, unii pui cresc și nu-și găsesc locul în cadrul populației și migrează către anumite zone unde au acces mai ușor la hrană și unde în anumite momente de stres devin periculoși. Au apărut niște mutații în populația de urși și așa apare prezența lor în stațiuni, în livezile și gospodăriile oamenilor”, a afirmat directorul Romsilva.
În Europa sunt 14.000 de urși bruni în zece țări. Se estimează că au mai rămas doar 20-25 de animale în Munții Pirinei, pe o porțiune cuprinsă între Franța, Spania și Andorra, și în jur de 85-90 de animale în Asturia, Cantabria, Galiția și Leon.
Urșii bruni au dispărut din Marea Britanie, iar existența lor este amenințată în Franța și Spania. În Bulgaria există o populație de 900-1.200 de exemplare, în Slovacia numărul urșilor este estimat la 600-800 de animale, în Slovenia sunt în jur de 500-700 și în Grecia au mai rămas aproximativ 200 de urși.
Nordul Europei este habitatul unei populații însemnate de urși, cu 2.500 de animale în Suedia, în jur de 1.600 în Finlanda, circa 700 în Estonia și 70 de urși în Norvegia.
Deși are cei mai mulți urși din Europa, cu excepția Rusiei, România nu reușește să exporte această specie.
„Noi nu exportăm urși, pentru că niciunora nu le trebuie. Mai dăm pe la grădini zoologice, câteva zeci pe an”, a spus Crăciunescu.
În luna septembrie au avut loc în județul Dâmbovița trei atacuri ale ursului asupra oamenilor. Atunci, ursul a ucis un bătrân de 72 de ani și a rănit alte două persoane – o femeie și un bărbat. Ursul care i-a atacat pe cei trei a fost împușcat, iar în urma analizelor s-a stabilit că acesta era turbat, în zonă fiind instituită carantina. Tot în septembrie un bărbat de 63 de ani a fost ucis de un urs tot în Dâmbovița, într-o zonă izolată, unde animalul fusese prins într-un laț, capcana fiind pusă de către victimă.
Tot în septembrie, în Argeș, doi pădurari au fost atacați și răniți de un urs, în timp ce participau ca gonaci la o partidă de vânătoare organizată de Ocolul Silvic Vidraru. Ulterior, animalul a fost împușcat și s-a constatat că era bolnav de rabie.
La sfârșitul lunii septembrie mai multe animale ale sătenilor din comuna Bățani din județul Covasna au fost ucise de urs, primarul localității spunând că în acest an au fost zeci de atacuri ale urșilor în zonă, incidente similare fiind și la Bodoc, unde un urs coboară frecvent în localitate. Potrivit primarului, în vara acestui an în comuna Bățani au fost înregistrate aproximativ 30 de atacuri ale urșilor, care au omorât zeci de vaci și oi.
El a mai spus că ursul vine până în centrul comunei, coborând din pădure pentru a-și căuta hrană.
Până să reușească să-i „recolteze” cineva pe cei 2.000 de urși în surplus, cei care locuiesc sau își fac vacanțele în zonele prin care acestora li s-a restrâns habitatul trebuie să-și mărească atenția și să vorbească tare.
Directorul Romsilva are soluții pentru cei care se întâlnesc cu ursul.
„Nu trebuie să se precipite prea mult. El, dacă nu-l deranjezi și nu-l surprinzi, se duce mai departe. Mai bine, când îl vezi, să faci gălăgie ca să se îndepărteze. Dacă se apropie, devine periculos, pentru că îl iei prin surprindere. Dacă te întâlnești cu el față în față și îl surprinzi, te atacă, pentru a se apăra. Și mulți se duc să dea cu parul în el. Nu merge. Dacă te atacă, lupta e inegală”, a spus el.