În sate din Vaslui copiii merg la școală în case din paiantă, în canton sau în fost dispensar

Aproape 70 de elevi din Pădureni (Vaslui) vor învăța într-o casă din paiantă, veche de 200 de ani, deși există o școală nouă, ce nu poate fi folosită însă, neavând parchet, tâmplărie și centrală termică. Într-un alt sat vasluian, copiii vor merge la școală, pentru al șaptelea an, în cantonul silvic.

Învățătorii școlii primare din satul Pădureni, comuna Oșești, își vor primi cei 68 de elevi într-o clădire construită din paiantă, în urmă cu 200 de ani, care pune în pericol viața copiilor.

Înghesuiți în două cămăruțe ale unui imobil care a fost casă de locuit, elevii vor învață simultan și în două schimburi.

ACTUALITATE Caz REVOLTĂTOR în Marea Britanie. Un preot ortodox a refuzat înmormântarea unui copil de patru luni

13:43

SPORT Reacția lui Gigi Becali după ce FCSB a fost eliminată din Cupa României. „M-am uitat la un meci de parcă nu ar fi fost al meu”

13:43

„Am mai lipit cu lut crăpăturile care au apărut în pereți, am dat clădirea cu var, am mai înlocuit țiglele sparte, dar asta nu înlătură cu nimic pericolul la care sunt expuși copiii care învață în școala de la Pădureni. Nu cred că putem merge la infinit pe ideea că, așa cum a rezistat 200 de ani, clădirea va mai sta în picioare și de acum încolo, mai ales că suntem într-o zonă cu risc seismic ridicat”, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX primarul comunei Oșești, Grigore Lefter.

Pentru rezolvarea situației, autoritățile locale din Oșești au început încă din 2007 construcția unei noi unități de învățământ, însă lucrările s-au blocat la final. Deși s-au cheltuit 870.000 de lei, primăria nu mai are 320.000 de lei pentru a da școala în folosință.

„Noua școală este realizată în proporție de 90 la sută și mai avem de montat parchetul, tâmplăria și centrala termică. Am făcut adrese peste tot, inclusiv la Inspectoratul Școlar, însă nu ne-a ajutat nimeni”, susține primarul Grigore Lefter.

Situația este asemănătoare și la fel de critică și în localitatea Fâstâci, comuna Cozmești, unde cei 100 de elevi din sat vor merge la școală, pentru al șaptelea an consecutiv, în fostul canton silvic și în fostul dispensar medical.

Copiii sunt înghesuiți în patru camere, cu pereții crăpați, una din sălile de clasă improvizate având mai puțin de șase metri pătrați.

Ca și la Pădureni, autoritățile au început în 2006 construcția unei noi școli, însă, după un an, lucrările au fost blocate de către constructor pe motiv că nu și-a primit banii pentru ceea ce realizase până atunci. Lucrurile s-au tergiversat, iar conflictul dintre firma de construcții și autoritățile locale a ajuns în instanță, procesul fiind și în prezent pe rolul Tribunalului Vaslui.

„Cum procesul este pe rol, suntem legați de mâini și de picioare astfel încât, chiar dacă am avea banii, nu am putea face nimic. Firma care a construit școala mai vrea 600.000 de lei, iar pentru finalizarea construcției ar mai trebui încă un milion de lei, ceea ce înseamnă bugetul comunei noastre pe câțiva ani”, susține primarul comunei Cozmești, Mihai Sima.

Autoritățile locale din Cozmești văd ca pe o soluție mult mai bună construirea de la zero a unei alte școli, cu patru săli de clasă, care ar costa mai puțin decât o eventuală finalizare a lucrărilor la clădirea începută în 2006.

Și cei 275 de elevi din localitatea Corni-Albești vor învăța în spații improvizate. Ei vor merge la cursuri într-o casă particulară, unde au fost amenajete două săli de clasă, și într-o școală veche. Pentru a încăpea, s-a ales soluția ca elevii să vină la cursuri în trei schimburi.

Aceasta, deși în localitate a fost construită o nouă unitate de învățământ, pentru care s-au cheltuit 3,6 milioane lei dintr-un împrumut de la BERD, dar care nu poate fi dată în folosință din cauza lipsei parchetului, a instalațiilor sanitare și termice.

Autoritățile locale susțin că pentru finalizarea lucrărilor ar mai fi necesari aproximativ 300.000 de lei, sumă care însă nu există.

„Copiii au făcut sacrificii doi ani și au învățat în condiții total improprii, în trei schimburi, într-o casă de locuit. Este incredibil ceea ce se întâmplă, să stai să te uiți la o școală nouă, cu etaj, și să nu poți să ții cursurile în ea pentru că nu este parchet pe jos. Nu mai știu pe la ce uși să bat. Ca autoritate locală, am venit cu propria contribuție, așa cum prevedea contractul, astfel încât am achiziționat mobilierul școlar, am făcut gardul împrejmuitor, am racordat clădirea la rețeaua electrică, am făcut fosa sanitară. Acum poate nu ar fi problemă pentru constructor să monteze parchetul pentru a începe cursurile și de a rezolva restul problemelor pe parcurs, dar am înțeles că mai are de recuperat niște bani de la Ministerul Educației pentru ce a făcut până acum”, a declarat corespondentul MEDIAFAX primarul comunei Albești, Monica Amanci.

De altfel, mii de elevi din județul Vaslui vor începe școala în spații improprii sau improvizate.

Potrivit unei raportări a Inspectoratului Școlar Județean Vaslui, nouă școli, un liceu și o grădiniță din județ au probleme grave legate de spațiile în care elevii vor urma să își desfășoare cursurile. Spre exemplu, Școala nr. 1 „Iorgu Radu” din Bârlad, unde învață 657 de elevi, este în consolidare din cauza gradului seismic ridicat, iar grupurile sanitare, deși este vorba despre o unitate de învățământ dintr-un municipiu, sunt insalubre și aflate în exteriorul școlii.

La Școala de Arte și Meserii Bogdănești, cei 128 de copii vor învăța în trei schimburi, în spații improprii, într-o încăpere amenajată în clădirea poștei din sat, în timp ce la școala gimnazială din Arsura elevii vor învăța într-o clădire prin al cărei acoperiș sunt infiltrații de apă în sălile de curs atunci când plouă.

Conducerea Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Vaslui spune că are cunoștință de toate aceste probleme din județ, însă nu sunt bani.

„Din păcate, nu am primit niciun leu de la Ministerul Educației, în ciuda numeroaselor solicitări făcute”, a spus inspectorul general al ISJ Vaslui, Gabriela Plăcintă, precizând că pentru rezolvarea celor mai grave situații din județ ar fi necesari cel puțin opt milioane de lei, bani care au fost solicitați atât la Ministerul Educației cât și la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.