Deputații au adoptat marți un amendament prin care parlamentarii primesc imunitate față de anchetele procurorilor DNA. Codul Penal a fost modificat în așa fel încât un parlamentar care a comis infracțiuni de serviciu, precum abuzul în serviciu, falsul, luarea de mită, traficul de influență, nu va mai fi anchetat de DNA. Experții consultați de gândul au arătat că, odată intrată în vigoare această lege, ea va avea efect și pe dosarele de corupție aflate pe rolul instanțelor.
Practic Adrian Năstase, Dan Păsat sau Monica Iacob Ridzi vor scăpa de dosarele penale judecate acum de Curtea Supremă.
Comisia Juridică a Camerei Deputaților a avizat favorabil luni noaptea un proiect de lege care la prima vedere pare inofensiv. Este vorba de un proiect de lege care pune în acord Codul Penal cu decizia CCR de reincriminare a insultei și calomniei.
În Comisia Juridică însă, deputații juriști au decis să modifice și alte prevederi din Codul Penal. Astfel că una dintre modificările aduse este redefinirea funcționarului public. Din definiția funcționarului public au fost scoși senatorii și deputații. „Sunt exceptați de la dispozițiile art. 147, Președintele României, deputații și senatorii, precum și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțați de la bugetul de stat, aceștia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispozițiile legilor speciale în baza cărora își desfășoară activitatea, precum și cu dispozițiile dreptului comun, cu respectarea prezentului alineat”, așa sună amendamentul asumat de Comisia Juridică.
Proiectul de lege a fost votat in plenul Camerei Deputaților. Legea a primit 240 de voturi pentru (PSD 122, PNL 73, UDMR 15, independenți 15, PC 11, neafiliați 4). Împotrivă au votat 57 de deputați (32 PDL, 22 PPDD, 1 PC și 2 neafiliați)
Citește aici proiectul de lege aprobat de Comisia Juridică
Experții judecători și procurori consultați de gândul au explicat că acest amendament are un efect devastator asupra funcționării DNA. Practic, parlamentarii nu vor mai putea fi cercetați de DNA pentru infracțiunile de abuz în serviciu, trafic de influență, luare de mită comise în legătură cu funcțiile lor, au precizat pentru gândul experții consultați. Spre exemplu, un ministru parlamentar care comite un abuz în servicu, un fals în acte nu va mai putea fi cercetat de DNA pentru că el este exclus din definiția funcționarului public iar în codul penal aceste infracțiuni sunt definite sub sintagma „fapta unui funcționar public care…”
Un alt efect al acestui amendament este și acela că dosare de corupție care includ astfel de infracțiuni aflate pe rolul instanțelor vor fi închise de drept. Judecătorii vor fi nevoiți să constate că infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată nu mai există. Dacă modificarea va fi aprobată, atunci dosare precum Zambaccian- Adrian Năstase, Ridzi – 2 Mai, sau cel al fostului deputat PDL Dan Păsat vor fi scoase de pe rolul instanțelor.
Traian Băsescu: „Modificările la Codul Penal sunt dramatice și dărâmă 10 ani de muncă”
Președintele Traian Băsescu a reacționat, marți seară, la modificările aduse Codului Penal, pe care le-a catalogat drept „dramatice”: „Modificările la Codul Penal sunt dramatice și dărâmă 10 ani de muncă și activitate a intituțiile anticorupție. Politicienii se ridică deasupra legii”, a criticat șeful statului, adăugând că va retrimite în Parlament legea despre care consideră că lasă fără atribuții ANI și DNA. Mai multe, AICI
Reacția CSM: Se ajunge la exonerare
CSM susține că, prin scoaterea președintelui și a parlamentarilor din categoria funcționarilor publici, „se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta”, precizând că nu a primit spre avizare actul normativ.
Într-un comunicat remis marți seară, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) precizează că a analizat, în ședința de plen de marți, propunerile legislative amendate de către Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, care aduc modificări importante Codului Penal în vigoare (Codul penal de la 1968) și noului Cod penal (Legea nr. 286/2009).
CSM subliniază, din capul locului, că deși, conform prevederilor legale, „plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești”, proiectele de acte normative în cauză au fost dezbătute de către Comisia juridică a Camerei Deputaților în lipsa reprezentanților Consiliul Superior al Magistraturii și nu au fost transmise spre avizare acestuia. Mai multe, AICI
Avertismentul DNA: „Legislația română va intra în contradicție flagrantă cu dispozițiile convențiilor internaționale anticorupție”
Scoaterea președintelui și a parlamentarilor din categoria funcționarilor publici va plasa legislația română „în contradicție flagrantă cu dispozițiile convențiilor internaționale anticorupție” ratificate de România, avertizează DNA într-un comunicat făcut public marți seară. De asemenea, prin modificările aduse Codului Penal în vigoare, funcționarii publici trimiși deja în judecată ar putea fi achitați, iar cei care sunt în închisoare pentru corupție ar putea fi eliberați. Mai multe, AICI
Cum se aplică amendamentul pe cazul Ridzi
Monica Maria Iacob Ridzi, deputat și fost ministru al Tineretului și Sportului în perioada decembrie 2008 – iulie 2009, este acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, fals intelectual în legătură cu fapte de corupție în formă continuată, participație improprie la infracțiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârșită prin încălcarea măsurilor de securitate, participație improprie la infracțiunea de a modifica, șterge sau deteriora date informatice, fără drept.
Având în vedere că parlamentarii vor fi scoși din definiția funcționarului public, Monica Iacob Ridzi va scăpa de dosarul care este judecat de Curtea Supremă. Judecătorii vor constata că Monica Iacob Ridzi nu mai poate fi încadrată la infracțiunile de abuz în serviciu sau fals intelectual.
Liber la furat din banii statului până la 500.000 euro
Tot Comisia Juridică a Camerei Deputaților a mai modificat și articolul 74 din Codul Penal prin care spune că pentru un prejudiciu de 500.000 euro se poate aplica o simplă amendă, iar pentru un prejudiciu de 100.000 euro doar o sancțiune administrativă. În textul în vigoare cuantumurile pentru această prevedere erau de 50 respectiv 10 mii de euro. Comisia a ridicat astfel cuantumurile. Spre exemplu, un ministru care comite un abuz în serviciu care prejudiciază statul cu 500.000 euro acum se poate alege doar cu o amendă al cărei cuantum nu este stabilit în lege. Amendamentul adoptat de comisie este următorul: „2) Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 500.000 de euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 100.000 de euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar”
Imunitate și pentru conflict de interese
Parlamentarii au modificat și definiția conflictului de interese din Codul Penal. Președintele ANI, Horia Georgescu suține că prin acestă modificare practic conflictul de interese pentru parlamentari a fost dezincriminat. „Conflictul de interese pentru membrii parlamentului urmează sa fie dezincriminat prin amendamente la Codul Penal aflate pe ordinea de zi a sedintei de plen. Senatorii si deputații nu vor mai fi subiecți ai infracțiunii respective si nici nu vor mai putea fi verificați din aceasta perspectiva de ANI sau alte unități de parchet. Istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat in aer in cazul a 25 de senatori si deputati. Se va crea o super-imunitate. Este o initiativa care daca va fi adoptata, da o lovitura grea statului de drept, afectand iremediabil credibilitatea Romaniei ca stat membru al Uniunii Europene si NATO”, a precizat Horia Georgescu pe Facebook