Încrederea în Președinție, de 2,5 ori mai mare de când a fost ales Klaus Iohannis. SONDAJ

Barometrul relevă faptul că alegerile prezidențiale au avut un impact puternic asupra încrederii românilor în instituții, o mare parte dintre acestea cunoscând evoluții sau involuții semnificative comparativ cu măsurătoarea din luna octombrie.

Cifrele încrederii pentru luna decembrie 2014 indică faptul că în categoria instituțiilor politice Președinția se află pe prima poziție, cu 43,9% încredere multă și foarte multă, comparativ cu 17,8% la măsurătoarea din octombrie 2014.

Urmează, în ordine, primăriile — 37,9% (42,7% în octombrie 2014), Curtea Constituțională — 36,4% (33,5% în octombrie), consiliile județene — 26% (29,7% în octombrie), Guvernul — 25,5% (27% în octombrie), Parlamentul — 19,7% (16,8% în octombrie) și partidele politice — 12% (10,9% în octombrie).

IQOS deschide un nou capitol în AFI Cotroceni: artă, design și experiențe sub conceptul 2.0

20:11

NEWS ALERT Grindeanu critică dur propunerile USR la ministere: „Mi-aș dori ca cei nominalizați să nu-și facă specializarea la locul de muncă”

20:08

Faptul că Președinția este instituția care beneficiază de o creștere foarte mare este normal având în vedere investiția de încredere pe care publicul o face în câștigătorul alegerilor, aflat și la prima prezență atât în postura de candidat la cea mai înaltă funcție în stat, cât și în cea de președinte, arată INSCOP.

„Președinția este echivalată de cei mai mulți respondenți cu persoana președintelui, neerodată în raport cu funcția în acest caz”, precizează sursa citată.

Armata conduce în ierarhia încrederii privind instituțiile executive cu 76,1% (față de 69,2% în octombrie).

Pe următoarele locuri se află Jandarmeria — cu 65,3% încredere multă și foarte multă (60,3% în octombrie), Direcția Națională Anticorupție — cu 55,8% (față de 48,3% în octombrie), SRI — 52,6% (față de 48,2% în octombrie), Poliția — 51,4% (față de 47% în octombrie), BNR — 51,3% (față de 49,6% în octombrie), SIE — 46,8% (față de 45,9% în octombrie) și Agenția de Integritate, cu 39,2% față de 37% în octombrie 2014.

„Toate instituțiile din listă au înregistrat creșteri față de măsurătoarea anterioară. Schimbările sunt consecința percepției publice că în ultima vreme justiția a fost foarte activă — cele mai semnificative creșteri de încredere sunt legate de instituțiile cu atribuții de un fel sau altul în domeniul anticorupției sau cele tangente acestora: DNA, SRI, Poliție, ANI. Armata și Jandarmeria beneficiază, de asemenea, de creșteri semnificative de încredere. În cazul Armatei, remarcăm un record absolut, depășirea în premieră și într-o marjă foarte mare a pragului de 70% cu 76,1% încredere multă și foarte multă”, arată INSCOP.

Biserica domină topul încrederii în instituțiile sociale sau private din luna decembrie 2014 cu 60,6% încredere multă și foarte multă față de 62,4% în octombrie.

Următoarele locuri în același top sunt ocupate de universități cu 43,8% față de 40,3% în octombrie 2014, presă — 32,5% (față de 37,4% în octombrie), organizațiile societății civile — 28,6% (față de 27,4% în octombrie), patronate — 21,8% (față de 20% în octombrie 2014), sindicate — 18,7% (față de 22,4% în octombrie) și bănci — 17% față de 18,7% în octombrie.

În ceea ce privește instituțiile internaționale, pe prima poziție în topul încrederii se află Uniunea Europeană cu 56,6% (48,8% în octombrie 2014).

Urmează NATO — 54,6% (51,7% în octombrie), ONU — 51,6% (49,2% în octombrie), Comisia Europeană — 50,8% (45,2% în octombrie 2014), Parlamentul European — 50,8% (față de 45,1% în octombrie), Banca Mondială — 39,8% (36,1% în octombrie) și FMI — 30% față de 28,7% în octombrie.

Analiza INSCOP arată că schimbarea semnificativă față de măsurătoarea din octombrie ține de trecerea UE de pe locul 3 pe locul 1 în ierarhie, cu o creștere record de aproape opt procente față de măsurătoarea din octombrie și remarcă, totodată, creșterile semnificative ale cotelor de încredere în Comisia Europeană și Parlamentul European.

„Barometrul Insop — Adevărul despre România” a fost realizat în perioada 27 noiembrie — 2 decembrie 2014 pe un eșantion de 1.076 persoane ș reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%, iar metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenților.