„Industria Penitenciarelor”, proiectul care ar aduce 30 de milioane de euro anual la bugetul ANP
Proiectul de refacere a industriei penitenciarelor din România – care aparține Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) – presupune construirea, în primă fază, a unui număr de aproximativ 20 de fabrici, unde ar putea lucra aproximativ 10.000 de deținuți.
„Este un proiect foarte important, de masă, ce ar putea crea locuri de muncă pentru deținuți și posibiltatea pentru ei de a se integra mai ușor în societate, după ce ajung în libertate. În prezent, sunt foarte puțini deținuți care ies la muncă, pentru că este destul de costisitor să-i păzești în exteriorul pușcăriei. Cu un astfel de proiect, în care penitenciarele să aibă fabricile lor, deținuții ar munci acolo și nu ar mai sta 23 de ore pe zi în cameră să joace barbut. Pe de alte parte, câștigurile la bugetele penitenciarelor pot fi destul de consistente”, a declarat, pentru MEDIAFAX, liderul FNASP, Sorin Dumitrașcu.
Proiectul nu este o noutate pentru România, ținând cont de faptul că înainte de Revoluție a existat o industrie a penitenciarelor, care poate fi refăcută acum pe vechiul schelet. Dar nu oricum, ci cu o investiție de câteva milioane de euro anual.
„Din calculul nostru, este vorba de o investiție de cinci milioane de euro pe an. Am discutat cu premierul Mihai Tudose despre acest proiect și a răspuns pozitiv la propunerea noastră. Urmează să-i punem la punct toate detaliile și sperăm ca până la sfârșitul anului să fie gata. De asemenea, și parlamentarii văd cu ochi buni acest proiect, iar în cazul în care se vor aloca aceste sume, banii vor fi investiți în construirea de fabrici și de ateliere”, mai spune Sorin Dumitrașcu.
Potrivit sursei citate, industriile care s-ar preta cel mai bine pe forța de muncă din penitenciare sunt prelucrarea lemnului, tâmplăria metalică, încățăminte, textile, orice tip de asamblări care presupun lucu manual și nu în ultimul rând industria zootehnică.
„Dacă acest proiect va fi bine făcut, el trebuie implementat, pentru că ar aduce beneficii foate mari societății. În primul rând, îi va ajuta pe deținuți să se integreze mult mai ușor, să se reeduce și să fie mult mai responsabili. Un deținut care a muncit în pușcărie se poate angaja mai ușor în libertate și cu siguranță scade și gradul de recidivă. Totodată, penitenciarele, din activitatrea economică, pot aduce bani la bugetul statului și la bugetul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP)”, a declarat, pentru MEDIAFAX, senatorul PNL Daniel Fenechiu.
Din calculele celor de la FNASP, industria penitenciaelor ar putea crea venituri de aproximativ 30 de milioane de euro anual, bani care ar urma să intre în bugetul ANP, iar de aici să fie distribuiți către modernizarea și refacerea pușcăriilor, astfel încât dețiinuții să poată fi „cazați” în condiții mai bune. Tot sistemul trebuie gândit, însă, ca un business, în care ANP-ul să-și stabilească partenerii comerciali pentru fabricile unde vor funcționa diferitele industrii.
„Se pot face bani foarte mulți de pe urma unei astfel de industrii. Să știți că deținuții pot fi mult mai ordonați decât angajații civili, iar faptul că se pot produce bunuri lucrate manual reprezintă un un avantaj în piață. Ar trebui ca statul să aibă și o lege prin care să protejeze aceste industrii. De exemplu, dacă o instituție a statului vrea să achiziționeze mobilier, ar trebui obligată să întrebe înainte penitenciarele dacă au aceste produse. În acest fel, și statul face economie, pentru că achiziționează mai ieftin și se încurajează și industria în penitenciare. Ca atare, se poate câștiga atât din punct de vedere social cât și economic”, conchide Sorin Dumitrașcu.
Potrivit datelor furnizate de către FNASP, în prezent există 47 de penitenciare, unde sunt închiși aproximativ 25.000 de deținuți. Dintre aceștia, maximum 10.000 pot fi scoși la muncă, din diferite motive. Restul, fie nu vor să muncească sau sunt prea bătrâni și inapți, fie sunt în regim de maximă siguranță.
Contactat de către MEDIAFAX, directorul ANP, Marian Dobrică, a refuzat să comenteze pe marginea acestui proiect.