Prima pagină » Știri » INFOGRAFIC: Cum funcționa Republica Penală Ploiești. Rețeaua de procurori și polițiști care „lucrau” cu Ghiță la dosare

INFOGRAFIC: Cum funcționa Republica Penală Ploiești. Rețeaua de procurori și polițiști care „lucrau” cu Ghiță la dosare

Deputații votează miercuri dacă încuviințează cererea procurorilor DNA de a-l reține și aresta preventiv pe deputatul Sebastian Ghiță, acuzat că a dat mită, a traficat influență și informații clasificate, dar și că a șantajat sau că a condus fără permis.

UPDATE 12:30 Sebastian Ghiță le cere deputaților să respingă cererile DNA de reținere și arestare a sa.  În apărarea sa, Ghiță le-a spus colegilor că parlamentul este supus unei „presiuni uriașe” și ceea ce se încearcă este ca să se obțină de la el un denunț împotriva lui Victor Ponta, pe care l-a numit „autoexilat”.

După ce procurorii DNA au redeschis o anchetă clasată cu NUP de fostul procuror anticorupție Lucian Papici, datele pe care aceștia le au până acum arată că deputatul Sebastian Ghiță a coordonat o întreagă operațiune, în care au fost implicați șefi ai Parchetului și Poliției din Ploiești, pentru a afla date și a „zădărnici” un dosar penal care îi viza apropiații și partenerii de afaceri. Influența sa nu funcționa doar în jos, pe plan local, ci și în sus, la Guvernul condus de Victor Ponta, în biroul căruia l-ar fi dus pe Liviu Tudose, șeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, pentru a-l răsplăti cu o funcție mai mare pentru intervențiile sale în dosar, arată DNA.

Sebastian Ghiță este acuzat de dare de mită, cumpărare de influență, folosire de informații nepublice, șantaj și conducerea unui vehicul fără permis.

Procurorii DNA arată în referatul trimis la Parlament, în care cer avizul pentru arestarea lui Ghiță, că în 2013, procurorul Mircea Negulescu de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești lucra la ancheta privind o rețea de evaziune fiscală care a provocat un prejudiciu de 35 de milioane de euro și din care făceau parte și Răzvan Alexe, interlop și om de afaceri local, apropiat al lui Vlad și Mircea Cosma, precum și Marcel Păvăleanu, fost angajat al Secretariatului General al Guvernului (SGG).

Pentru a afla date din anchetă, dar și pentru a ști dacă el și complicii săi erau interceptați și filați de procurori și polițiști, Răzvan Alexe ar fi apelat la deputatul PSD Vlad Cosma, pentru a interveni la prietenul său Sebastian Ghiță, deputat PSD și el la vremea respectivă. La rândul său, Ghiță este acuzat că a apelat direct la procurorul Liviu Tudose, șeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, precum și la Viorel Dosaru, șeful IPJ Prahova, pentru a afla aceste informații și pentru a pune bețe în roate anchetei, care i-ar fi afectat și lui interesele financiare – cel puțin două firme anchetate aveau legături financiare cu Ghiță sau apropiații săi, conform DNA.

Procurorul Tudose, dus la Ponta în birou pentru funcție și naș de cununie pentru prietenul lui Ghiță

Procurorul Liviu Tudose a recunoscut în fața procurorilor DNA că a cedat la insistențele lui Sebastian Ghiță, care l-a vizitat de mai multe ori la locuința sa din Păulești, cerându-i „insistent să-l salvez pe Moșu” (referință la Mircea Cosma, președintele PSD al CJ Prahova, către care ancheta de la Ploiești prindea contur). Potrivit unor surse judiciare, citate de Adevărul, deputatul ar fi recurs la un gest teatral, susține în declarație Tudose, aruncându-se în genunchi, însă în acel moment ar fi fost sub influența băuturilor alcoolice. Tudose a recunoscut de asemenea că „este posibil” să îi fi dat lui Ghiță date din dosar – cine este procurorul de caz, cine sunt polițiștii care lucrează cu el, și că acesta i-a cerut date despre supravegherea tehnică din acest dosar.

Tudose a mai recunoscut că drept răsplată Sebastian Ghiță l-a dus personal în biroul fostului premier Victor Ponta, unde Ponta i-a oferit o funcție de conducere precum cea de șef la DLAF sau de șef în Oficiul de Combatere a Spălării Banilor, ofertă cu care Tudose a fost de acord, dar care nu s-a materializat. Tudose a apreciat situația ca fiind o modalitate a lui Ghiță și Ponta „de a-l ține aproape de ei”.

Pentru a justifica întâlnirile cu Ghiță, procurorul șef Tudose a devenit în vara lui 2013 nașul de cununie al lui Vlad Iacobescu, bun prieten cu Ghiță și fratele mai mic al omului său de încredere, Alexandru Iacobescu, managerul postului România TV și cel căruia Ghiță arată în declarațiile de avere că i-a împrumutat 90 de milioane de euro.

Apărarea lui Sebastian Ghiță față de această situație pare incredibilă. El a susținut marți, la Comisia Juridică din Camera Deputaților, că de fapt Liviu Tudose s-a dus singur la Victor Ponta în birou, ca să-i înmâneze o invitație la un concert al Filarmonicii pentru copii din Ploiești, unde urma să cânte fiica sa. Ghiță a prezentat și o copie a invitației, despre care a susținut că era din vara anului 2014, când dosarul Alexe-Păvălache era deja trimis în judecată, deci presupusa lui intervenție nu ar mai fi avut rost. Totuși, procurorul Tudose le-a declarat anchetatorilor că vizita la Ponta și oferta sa au avut loc în primăvara lui 2014.

Șeful Poliției prahovene lucra pentru Ghiță

Chestorul Viorel Dosaru, pe atunci șeful IPJ Prahova, s-a întâlnit cu Sebastian Ghiță și i-a furnizat de asemenea date din dosar, mai arată DNA, în condițiile în care trei polițiști de la Serviciul Economic lucrau cu procurorul Negulescu, dar aceștia nu îi erau direct subordonați lui Dosaru, ci adjunctului său.

În schimb, Dosaru a fost menținut în funcție la intervenția lui Ghiță și viza o funcție și mai înaltă, arată procurorii DNA. Ironia face că această funcție a venit abia în guvernarea tehnocrată Cioloș, când Dosaru a fost numit, pentru scurt timp, subsecretar de stat la MAI, de ministrul Petre Tobă, fiind demis când s-a aflat că ancheta în care era vizat – cea închisă de Lucian Papici – a fost redeschisă.

De asemenea, procurorii DNA acuză că Viorel Dosaru a intervenit pentru Sebastian Ghiță la polițiștii de la Biroul Rutier al DN1, care îl prinseseră pe Ghiță în 2012, în Bărcănești, conducând un Mercedes fără permis și cu viteză peste limita legală. Dosaru le-a cerut polițiștilor rutieri să nu deschidă dosar penal pentru conducere fără permis și să nu îi dea amendă lui Ghiță. În schimb, le-a cerut să aplice procedura specifică situației când un șofer e prins de radar, dar nu poate fi oprit, iar procesul verbal a fost trimis la firma Asesoft, pe numele căreia era înregistrată mașina, cu solicitarea să le spună cine o conducea la data respectivă.

Celula de influență a lui Alexe: un procuror și doi polițiști

Separat de intervenția în dosar prin Sebastian Ghiță, interlopul Răzvan Alexe ar fi apelat și la o altă cunoștință de-a sa, polițistul Constantin Ispas, pe atunci șeful Direcției Generale Anticorupție Prahova. Acesta i-a spus că poate afla date din dosar și a și făcut-o, prin intermediul procurorului adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Aurelian Mihăilă. 

Mihăilă i-a dat informațiile lui Ispas, arată DNA, ba mai mult, ar fi încercat să-l discrediteze pe procurorul de caz Mircea Negulescu. El ar fi trimis prin intermediul prietenului lui Ispas, polițistul Emanuel Saghel, fost șef al BCCO Ploiești, către presa locală materiale care să-l denigreze pe procuror, inclusiv o plângere penală cu fapte „ticluite” chiar de el, pe numele lui Negulescu. 

„În vara anului 2014, Mihăilă Aurelian Constantin, în calitate de procuror, a ticluit probe nereale, constând în plângerea formulată în numele unei persoane împotriva unui alt procuror din aceeași unitate de parchet, sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de fals în declarații. Plângerea respectivă, nedatată și nesemnată a fost ulterior înmânată unui ofițer cu funcție de conducere în cadrul B.C.C.O. Ploiești, pentru a fi valorificată”, arată DNA într-un comunicat de presă.

De asemenea, Mihăilă ar fi redeschis o plângere penală pe numele fiului procurorului Negulescu, care fusese clasată cu NUP.

În acest dosar, au fost arestați preventiv procurorii Liviu Tudose și Aurelian Mihăilă, precum și chestorul Viorel Dosaru și fostul șef al DGA, Constantin Ispas. Ancheta a fost redeschisă în acest caz în 2016, după ce fostul procuror anticorupție Lucian Papici a clasat cazul cu NUP, în 2014, considerând că „faptele nu există”.

Citește și