Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins marți cererea de apărare a reputației profesionale formulate de judecătoarea Georgina Moldovan, fost președinte al Judecătoriei Vaslui, care în aprilie a dispus eliberarea din arest a trei dintre cei șapte tineri acuzați de viol.
Membrii CSM au luat această decizie, chiar dacă în raportul întocmit de Inspecției Judiciare în acest caz se menționează că „deși criticile aduse activității judiciare desfășurate de către doamna judecător Georgina Moldovan sunt rezultatul activității profesionale a acesteia, reacția presei este disproporționată și este de natură a afecta reputația profesională a magistratului”.
Conform raportului Inspecției Judiciare, presa a relatat și comentat soluția definitivă a instanței prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu în cazul a trei din cei șapte inculpați trimiși în judecată pentru viol, „soluție contrară practicii constante a instanței de control judiciar potrivit căreia pentru astfel de fapte soluționarea cauzei se realiza cu inculpații arestați preventiv”.
Inspectorii au arătat că soluția dată de Georgiana Moldovan era definitivă la momentul publicării articolelor pe site-uri și a relatării cazului la televiziuni
„Chiar dacă faptele imputate doamnei judecător Georgina Moldovan nu îmbracă forma de vinovăție necesară atragerii răspunderii disciplinare, prin soluția pronunțată, magistratul s-a expus în mod inevitabil criticilor presei, care a considerat că independența și imparțialitatea acestuia constituie o chestiune de interes general”, se arată în raportul Inspecției Judiciar.
Conform documentului citat, pezentarea în articole de presă a soluției pronunțate într-o cauză ce vizează o infracțiune gravă, soluționată în dezacord cu practica constantă a Curții de Apel Iași, „constituie o preocupare legitimă a presei de natură să contribuie la dezbaterea asupra funcționării justiției și reprezintă consecința directă a modului de îndeplinire a atribuțiilor profesionale de către magistrat, astfel cum s-a detaliat anterior”
„Pe de altă parte, maniera de prezentare din unele articolele de presă, afirmațiile cu conotații deosebit de grave, de natură penală, folosirea unor cuvinte triviale și incitarea la violență față de judecătorul cauzei depășesc limitele unor critici admisibile și constituie, în mod evident, elemente de natură a afecta autoritatea de care judecătorul ar trebui să se bucure în exercitarea funcției sale și a amplifica nemulțumirile justițiabililor care, de altfel, sunt inerente în procedura judiciară”, mai susțin inspectorii.
De asemenea, în raport se mai arată că, din verificările efectuate a rezultat că Direcția Națională Anticorupție și Parchetul instanței supreme nu o cercetează pe judecătoarea Georgiana Moldovan cu privire la modul de soluționare a dosarului tinerilor din Vaslui acuzați de viol.
Georgina Moldovan a formulat cererea de apărare a reputației către CSM arătând că în presă au apărut mai multe informații neadevărate referitoare la ea și la familia ei, printre care că a fost detașată la Școala Națională de Grefieri ca recompensă pentru acest dosar și că soțul ei ar fi rudă sau consătean cu unul dintre cei șapte tineri judecați în dosarul de viol, dar și că ar fi existat o înțelegere între poliție, parchet și judecători să fie favorizați inculpații.
Judecătorul a spus că toate aceste afirmații au fost demontate, dar imaginea sa publică și reputația sa profesională au fost afectate, ea neavând posibilitatea să se apere.
În ce privește decizia sa din 2 aprilie, în cazul măsurilor preventive pentru trei dintre cei șapte tineri acuzați de viol, judecătorul Georgina Moldovan a spus că tânăra i-a cerut, în ședința de judecată, arest la domiciliu pentru cei care au recunoscut fapta.
„Persoana vătămată a venit și a cerut în sală pentru cei trei. (…) Am ieșit din sală șocată că mi-a cerut persoana vătămată asta – arestul la domiciliu pentru cei trei care au recunoscut. S-a opus cu privire la cei patru care nu au recunoscut și mi-a cerut pentru cei trei. (…) Nu eram obligată, dar nu mai puteam motiva o respingere. Era de cinci luni”, a spus judecătorul Georgina Moldovan la CSM.
În 2 aprilie, judecătorul a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu pentru Ionuț Bogdan Boicu, Alin Dumitru Rotaru și Ioan Surleac și a menținut starea de arest pentru Ovidiu Silviu Burada, Silviu Avădănei, Paul Andrei Burlacu și Petrică Ionuț Bolboceanu.
În ce privește decizia ca ședința de judecată să fie nepublică, Georgina Moldovan a spus că a vrut astfel să o proteja pe fată.
„Dacă nu era ședință nepublică, ziariștii ar fi putut să afle aspecte relevante din dosar, pentru că dosarul a fost greșit ales pentru lupta împotriva abuzurilor sexuale, nu este cel mai reprezentativ și în niciun caz eu nu sunt apărătoarea unor inculpați. Am dat pedepse mari la viol. Am avut pedepse cu 12 ani și șase luni. Eu voiam doar să aflu adevărul acolo”, a mai arătat judecătorul.
Georgina Moldovan a demisionat din funcția de președinte al Judecătoriei Vaslui, fiind detașată, din 1 mai, ca formator la Școala Națională de Grefieri, unde va preda, timp de trei ani, Procedura Penală. Georgina Moldovan a fost președinte al Judecătoriei Vaslui din iulie 2013.
În cazul ei, Inspecția Judiciară nu a promovat acțiunea disciplinară către Secția pentru judecători a CSM.
Pe de altă parte, în luna august, Inspecția Judiciară a solicitat Secției pentru procurori în materie disciplinară din cadrul CSM sancționarea procurorului Ingrid Botezatu, prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui și magistratul de ședință care nu a făcut contestație în cazul eliberării din arest a trei dintre cei șapte violatori. Acțiunea disciplinară urmează să fie discutată în ședința din 11 noiembrie de Secția pentru procurori în materie disciplinară a CSM , care va decide dacă Ingrid Botezatu va fi sau nu sancționată.
În 23 iunie, în urma unei sesizări făcute de Asociația pentru Implementarea Democrației (AID), CSM a sesizat Inspecția Judiciară să facă verificări privind eliberarea din arest a celor șapte tineri acuzați de viol. Inspectorii din cadrul Direcție de inspecție pentru judecători și a Direcției de inspecție pentru procurori au început, pe 24 iulie, cercetarea disciplinară față de unii dintre magistrații implicați în dispunerea măsurilor preventive în cazul celor șapte tineri.
Cei șapte tineri acuzați că au violat o fată de 18 ani au fost condamnați, în 17 august, de Judecătoria Vaslui, la pedepse cuprinse între cinci ani și opt luni și opt ani și patru luni de închisoare, precum și la plata unor daune morale de 50.000 de lei către tânără, decizia instanței nefiind definitivă.
Reținuți inițial de către polițiști, cei șapte tineri au fost arestați preventiv de Judecătoria Vaslui la trei zile după viol. La începutul lunii aprilie, aceeași instanță a decis eliberarea, pe rând, din arest a celor șapte vasluieni acuzați de viol, aceștia fiind plasați în arest la domiciliu. În 19 iunie, Judecătoria Vaslui a înlocuit măsura arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar în cazul celor șapte.