Inspecția Judiciară verifică dacă Ponta a încălcat independența justiției, după declarațiile referitoare la „Cumințenia pământului”

Întrebat dacă CSM a cerut Inspecției Judiciare să facă verificări în cazul declarațiilor premierului Victor Ponta, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea, a spus că IJ s-a sesizat în acest caz.

„Obligația Inspecției Judiciare este aceea ca, în momentul în care apar încălcări sau eventuale încălcări ale independenței justiției, să facă un raport. Acest raport va fi supus plenului CSM și plenul va hotărî dacă este vorba de o încălcare sau nu a independenței justiției”, a spus judecătorul Adrian Bordea.

Premierul Victor Ponta a declarat marți că i-a cerut ministrului Justiției să sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii asupra faptului că un judecător a emis, în opinia sa, o hotărâre greșită în cazul operei lui Brâncuși „Cumințenia Pământului”, spunând că acel judecător ar trebui să plătească.

Singura operă a lui Constantin Brâncuși rămasă în România, Cumințenia Pământului, a fost retrocedată deși la dosar erau toate actele prin care statul era proprietar legal, iar acum, ca să nu fie vândută, trebuie să plătim 20 de milioane de euro. Deci, fiecare român din această țară va da un euro, de la nou-născut la pensionar, pentru că, din punctul meu de vedere, niște judecători sau un judecător a dat o hotărâre greșită, or eu i-am cerut ministrului Justiției să sesizeze CSM și CSM dacă constată că nu eu am dreptate, o să-mi cer scuze. Dar dacă se constată că un judecător a greșit, acel judecător trebuie să plătească”, a spus Ponta la Digi 24.

În urmă cu două săptămâni, premierul Victor Ponta a declarat că își dorește, ca cetățean, ca justiția să fie mai eficientă, deoarece reprezintă un serviciu public, și să fie responsabilă atunci când greșește, arătând că, deocamdată, aceasta este singura putere care nu răspunde niciodată când greșește.

Premierul și-a continuat afirmația arătând că prin hotărâri judecătorești a fost retrocedată în ultimii ani o suprafață egală cu cea a României, Bulgariei, Ungariei și a unei jumătați din Ucraina, iar statul are de plătit în următorii 20 ani mai mult decât poate produce.

El a punctat totodată că, tot printr-o decizie a justiției, singura operă a lui Constantin Brâncuși din România a fost retrocedată deși la dosar erau toate documentele care indicau că a fost cumpărată de statul român.

Ministerul Culturii a fost mandatat recent de Guvern să înceapă negocierile legate de cumpărarea sculpturii „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, care este evaluată la circa 20 de milioane euro și a fost pusă în vânzare, ministerul fiind invitat să își exercite dreptul de preemțiune.

Constantin Brâncuși, care este evaluată la circa 20 de milioane de euro și face parte dintr-o colecție bucureșteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să își exercite dreptul de preemțiune.

În prezent, nu a fost stabilit un preț de pornire pentru sculptura „Cumințenia Pământului”, întrucât aceasta nu va putea fi achiziționată în cadrul unei licitații clasice. Însă, la dorința actualilor proprietari ai sculpturii – moștenitorii arhitectului Gheorghe Romașcu, care a cumpărat opera chiar de la Constantin Brâncuși -, „Cumințenia Pământului” a fost prezentată în această expoziție privată, fiind posibilă o vânzare a acesteia, după exercitarea dreptului de preemțiune al statului român, prin intermediul Ministerului Culturii.

Deși este greu de spus cum vor evolua lucrurile, potrivit reprezentanților Artmark, această sculptură ar putea fi teoretic achiziționată în cele din urmă de Tate Modern, cel mai vizitat muzeu de artă modernă din lume în 2013, care mai are în colecțiile sale o lucrare de Brâncuși.

Însă lucrarea ar putea rămâne și în România, dacă statul român, prin intermediul Ministerului Culturii, va face o ofertă care va fi acceptată de actualii săi proprietari.

Realizată în 1907, „Cumințenia Pământului”, alături de opere precum „Sărutul” și „Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creație a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

„Cumințenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul și iubitorul de artă Gheorghe Romașcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă și retrocedată după 51 de ani și un proces îndelungat al familiei colecționarului cu actualul Muzeu Național de Artă al României.

Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că știe de la Brâncuși că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières), este evaluată la suma de 20 milioane de euro.

Cea mai importantă tranzacție recentă a unei opere de Brâncuși este adjudecarea, în 2009, la casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn „Madame L.R.”, pentru prețul de 26 de milioane de euro (fără comisioane și taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuși, organizată tot la casa Christie’s, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere „Sărutul”.

Roxana Alexe, roxana.alexe@mediafax.ro