Instanța cere DNA lămuriri privind unele acuzații aduse în dosarul „Bica 2″

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au admis în parte excepțiile formulate de avocații Alinei Bica și au constatat neregularitatea actului de sesizare, respectiv a rechizitoriului din dosarul „Bica 2”, cu privire la infracțiunea de luare de mită, acuzație legată de dosarul lui Ovidiu Tender, din 2006, de la Tribunalul București.

Procurorul DNA care a instrumentat dosarul „Bica 2” trebuie să precizeze, în răspunsul solicitat de instanță, dacă a disjuns cauza pentru această infracțiune, atât în forma autoratului, cât și a complicității, precum și dacă a disjuns cauza doar pentru folosul necuvenit constând în cedarea acțiunilor pe care Ovidiu Tender le deținea la SC UPRUC SA Făgăraș, județul Brașov.

De asemenea, instanța a solicitat ca procurorul să descrie fapta, „sens în care trebuie realizat un corespondent între situația de fapt și norma de incriminare, cu menționarea variantei alternative a laturii obiective ce se reține în sarcina inculpatei, a folosului necuvenit la care se referă acțiunea ce constituie elementul material, a datei de comitere a presupusei infracțiuni, precum și a probelor pe care se întemeiază acuzația (doar în situația în care nu s-a disjuns cauza cu privire la infracțiunea de luare de mită)”.

Prin aceeași decizie, instanța a respins ca neîntemeiate cererile și excepțiile formulate de Adriean Videanu, judecat în acest dosar pentru pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă care ar fi fost comisă în calitate de acționar la o societate comercială.

Judecătorii au constatat legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în acest dosar și au dispus transmiterea la DNA a încheierii motivate, pentru ca, în termen de cinci zile de la comunicare, procurorul să remedieze neregularitățile actului de sesizare și să comunice dacă menține trimiterea în judecată a Alinei Bica pentru două infracțiuni de luare de mită, urmând să coreleze aceste dispoziții cu cele privind infracțiunile de complicitate la luare de mită, cu care a fost sesizată instanța în privința inculpatului Ionuț Mihăilescu.

Decizia poate fi contestată tot la instanța supremă.

În acest dosar, Alina Bica, Dorin Cocoș, Alin Cocoș, Ionuț Mihăilescu și fostului ministru al Economiei Adriean Videanu au fost trimiși în judecată în 25 februarie.

Fosta șefă a DIICOT, omul de afaceri Dorin Cocoș și Ionuț Mihăileanu sunt arestați preventiv, Alin Cocoș este în arest la domiciliu, iar Adriean Videanu este judecat sub control judiciar.

Alina Bica este judecată pentru că a luat mită un teren, în schimbul intervențiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat, dar și pentru abuz în serviciu în cazul lui Videanu.

Procurorii o acuză pe Alina Bica, la data faptelor secretar de stat și reprezentant al Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), ulterior procuror șef al DIICOT, de câte două fapte de luare de mită, abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului.

Omul de afaceri Dorin Cocoș este judecat pentru două fapte de trafic de influență și dare de mită, iar fiul acestuia Alin Cocoș, pentru complicitate la trafic de influență și complicitate la dare de mită.

Procurorii DNA i-au trimis în judecată și pe Ionuț Florentin Mihăilescu, fost consilier al lui Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoș, pentru complicitate la luare de mită (două fapte), și pe Adriean Videanu, la data faptelor acționar la o societate comercială, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 14 iunie 2014, Alina Bica ar fi primit, prin intermediul lui Ionuț Mihăilescu și în cote parți egale cu acesta, un teren în suprafață de 4.425 metri pătrați din Snagov.

„Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Bica Alina Mihaela a dispus-o la data de 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat și de reprezentantă a Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) și care a corespuns interesului inculpaților Cocoș Dorin și Cocoș Alin, în legătură cu dosarul de despăgubire nr.22714/FFCC având ca obiect suma de 377.000.000 euro (dosarul lui Gheorghe Stelian, n.r.)”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.

Anchetatorii susțin că, pentru a ascunde proveniența acestui teren, Ionuț Mihăilescu, împreună cu Alin Cocoș, ar fi generat și intermediat „tranzacții nereale imobiliare succesive, folosindu-se de relații cu prieteni și membrii de familie”.

Dorin Cocoș este acuzat că, în schimbul influenței exercitate asupra Alinei Bica și a altui membru al Comisiei Centrale a ANRP, ar fi pretins și primit, în perioada de după 17 ianuarie 2011, de la Gheorghe Stelian, beneficiarul drepturilor litigioase, denunțător în cauză, suma de 10 milioane de euro, cu condiția să-i asigure rezolvarea dosarului de despăgubire.

O altă acuzație adusă Alinei Bica se referă la abuz în serviciu în cazul lui Adriean Videanu, respectiv admiterea solicitării acestuia de ridicare a sechestrului asigurător de pe 80 de acțiuni, care fusese pus de procurorul care instrumentează dosarul Romgaz-Interagro. În acest dosar, Adriean Videanu este cercetat alături de alte persoane, pentru crearea unui prejudiciu de 11 milioane de dolari și punerea în pericol a sistemului energetic național pe segmentul gazelor naturale.

O a treia acuzație adusă Alinei Bica în acest dosar se referă la favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, respectiv la sprijinul acordat acestuia, pentru a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare în dosarul Carom. În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani și patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.

Ovidiu Tender a făcut, în 28 ianuarie, un denunț împotriva Alinei Bica, în care a arătat că i-ar fi dat mită fostei șefe a DIICOT, sub formă de acțiuni, printr-un intermediar. Tenter a arătat că, la cererea soțului și a consilierului acesteia, a înstrăinat acțiunile UPRUC CTR SA Făgăraș, prețul cesiunii impus fiind de 3,2 milioane euro, din care suma de 1 milion de euro trebuia să fie în cash, nefiind înregistrată în contabilitate.

Omul de afaceri a menționat în denunț că a fost nevoit să-l angajeze consilier pe Florin Mihăilescu, fost polițist, care îi era consilier Alinei Bica, pentru a avea șansa unei susțineri din partea fostei șefe a DIICOT în soluționarea în interesul său a dosarului Carom. Astfel, el i-a oferit lui Florin Mihăilescu salariu și alte avantaje solicitate.

Dosarul „Bica 2” a fost disjuns din cel în care fosta șefă a DIICOT fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiției în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-a aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

În același dosar sunt judecați pentru abuz în serviciu Crinuța Dumitrean, fosta șefă a Comisiei Centrale de Despăgubiri, Sergiu Ionuț Diacomatu, deputatul Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Lăcrămioara Alexandru, Oana Vasilescu și Dragoș George Bogdan. Evaluatorul Emil Nuțiu și omul de afaceri Gheorghe Stelian sunt acuzați de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.